Comunicat de presă | Raul Chiriac, PNL: Suntem obligați să investim în infrastructura critică a României

Comunicat de presă | Raul Chiriac, PNL: Suntem obligați să investim în infrastructura critică a României

Situația generată de inundații în estul României este de natură să îngrijoreze, să ne determine să ne gândim la schimbările climatice dar este în același timp o realitate care obligă la constituirea unei strategii pe termen mediu și lung care să vizeze creșterea capacității administrative a statului român și consolidarea unor priorități care să privească sporirea investițiilor în infrastructură. Intervenția autorităților în zonele calamitate a demonstrat că serviciile de urgență, mecanismele administrative au funcționat bine și că oamenii au simțit la modul real sprijinul autorităților statului.

Citește și: Comunicat de presă PNL Alba: Delegația liberalilor din Alba a votat, ÎN UNANIMITATE, validarea candidaturii lui Nicolae Ciucă pentru alegerile prezidențiale din acest an

Dincolo însă de capacitatea noastră de a ne mobiliza în caz de dezastre naturale, dincolo de resursele logistice necesare unui astfel de eveniment nefericit, este necesară acceptarea faptului că ceea ce se întâmplă acum în estul României, pe fondul schimbărilor climatice, are o probabilitate crescută de a se repeta. Ca urmare a acestui tip de raționament suntem obligați să investim în infrastructură astfel încât să diminuăm efectele unor astfel de calamități. Ca să înțelegem ceva mai bine dimensiunea dezastrului din estul României vă rog să vă imaginați ce înseamnă 200 de litri/metru pătrat.

Pentru a rămâne în zona perspectivei inginerești este important de menționat faptul că atunci când ne referim la infrastructura critică a unui județ ne referim la: reţele de căi ferate şi drumuri publice importante, îndeosebi centre vitale, adică noduri, staţii, depozite, centre de comunicaţii etc.; reţele de depozite; conducte petroliere; reţele telefonice; lucrări de artă, baraje, acumulări de ape, sisteme de canalizări şi de hidroamelioraţii cu impact vital asupra unor terenuri cultivate sau locuite; diguri şi alte infrastructuri pentru controlul inundaţiilor şi revărsărilor; reţele de depozite de importanţă locală, regională sau naţională.

România are la acest moment nevoie să aplice la nivel de politici publice o filozofie de dezvoltare care să prevină pe cât posibil astfel de evenimente. Tehnologii există și pot fi integrate prin voință administrativă, gândiți-vă la exemple precum Rotterdam sau Amsterdam care sunt sub nivelul mării. Mă uit surprins la unii primari care nu au știut cum să relaționeze cu alte structuri ale statului român, mă uit cu surprindere la faptul că vorbim despre salvare și evacuare în loc să vorbim mai des despre prevenție, cultură civică sau despre un plan de investiții. E ușor să ne tot uităm la drobul de sare. Înțelegeți? Autoritățile locale trebuie să înțeleagă chiar și acum în al 12-lea ceas diferența majoră între investiție și cheltuială. Sigur că uneori se câștigă mai ușor alegerile cu asfaltarea unui drum dar în situații de genul acesta un dig bine consolidat ar fi făcut diferența.

În esență vorbim despre proiecte care permit construcțiilor să reziste la creșterea nivelului apelor. Uitați-vă la modul cum au fost așezate casele exact în zonele cele mai vulnerabile. Vorbim despre situația digurilor și a barajelor. Avem nevoie de un plan structurat de evaluare a acestui tip de infrastructură. Vorbim despre stații de pompare moderne și despre vitala lor existență. Ce se întâmplă în cazul în care un astfel de ciclon impactează o zonă mai mare?

În concluzie, România este obligată să investească în infrastructura critică și spun asta cu gândul la profesia mea, la capacitatea administrativă a statului care trebuie să crească și la disponibilitatea de a-i asculta pe cei care se pricep…

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News