Combaterea abandonului şcolar aduce mai mulţi bani bugetelor locale

Ieri la Alba Iulia a avut loc conferinţa de prezentare a rezultatelor intermediare obţinute în cadrul proiectului „EU NU abandonez şcoala” derulat de Primăria municipiului Alba Iulia în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia şi Asociaţia Pakiv România. Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013. Cu prilejul reuniunii de ieri conf. univ. dr. Lucian Marina de la universitatea albaiuliană a prezentat câteva dintre datele obţinute în cadrul cercetării sociologice intreprinse în câteva dintre unităţile şcolare incluse în cadrul proiectului, din Alba Iulia, Sântimbru, Vinţu de Jos, Ighiu, Cricău, Galda de Jos, Teiuş, Sebeş, Ciugud, Hăpria cu scopul radiografierii fenomenului abandonului şcolar în vederea găsirii soluţiilor pentru diminuarea sau, de ce nu, eliminarea lui. Cercetarea sociologică a inclus anii şcolari 2007-2008, 2008-2009, 2009-2010 şi 2010-2011. Unele dintre datele oferite de Lucian Marina ridică semne de întrebare nu asupra corectitudinii lor, ci asupra stării procesului educaţional în unele dintre unităţile de învăţământ. De exemplu, la nivelul claselor a VIII-a de la Şcoala generală din Sântimbru numărul corigenţelor (calculat pentru 100 de elevi, sunt date matematice) este de 128,6 ceea ce arată că fiecare elev ar avea cel puţin o corigenţă şi ceva. Cu toate acestea niciunul dintre aceşti elevi nu a ajuns la repetenţie sau nu a abandonat şcoala! Discrepanţe mari între aceste cifre se constată şi în cazul claselor a VII-a de la Colegiul Tehnic „Alexandru Domşa” Alba Iulia, sau la nivelul claselor a VIII-a de la Şcoala Generală Vinţu de Jos. În şcolile din Ighiu, Cricău, Sântimbru şi Galda de Jos (în această ordine) diriginţii au apreciat capacitatea intelectuală a elevilor ca fiind „foarte slabă” şi „slabă” şi tot în aceste şcoli şi tot în aceeaşi ordine elevii sunt apreciaţi în cea mai mare măsură ca având un nivel „foarte slab” sau „slab” de implicare în studiu. Poate că o explicaţie a acestui fapt stă în exemplul din familie, în nivelul de studii al părinţilor – în mediul rural procentul părinţilor care au terminat gimnaziul fiind sub 50 de procente. Astfel printre factorii de risc ai abandonului şcolar se află faptul că părinţii nu-şi pot ajuta copiii la rezolvarea temelor, nivelul de aspiraţii (care depinde şi el de nivelul de studii din familie, dar şi de capacitatea elevilor de a învăţa şi numărul de ore alocate studiului) şi încrederea părinţilor în propriul copil alături de percepţia asupra utilităţii şcolii.
Strategia pentru prevenirea şi combaterea abandonului şcolar propune de aceea ca obiectiv general creşterea atractivităţii activităţilor şcolare şi implementarea de programe diferenţiate şi alternative de parcurs şcolar pentru categoriile de elevi în risc de părăsire timpurie a şcolii. Pentru atingerea obiectivului trebuie să fie implicate şcoala, familia şi comunitatea. Una dintre concluziile enunţate a fost că reducerea abandonului şcolar are efecte pozitive asupra evoluţiei statutului social şi profesional al persoanei şi prin aceasta asupra comunităţii în care trăieşte pentru că o persoană educată sau superior calificată îşi găseşte mai uşor loc de muncă, iar plus valoarea produsă aduce un aport sensibil mărit la bugetul local.
Anca DINICĂ

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News