Codul de guvernanţă corporativă

    De mai bine de douăzeci de ani în România se fac reforme şi restructurări ale economiei naţionale. Reforme care s-au oprit însă la porţile companiilor de stat, care au continuat să funcţioneze ca un fel de stat în stat, la cheremul guvernelor care s-au succedat la putere, şi care le-au folosit după bunul lor plac, plasând în fruntea lor, în AGA şi în CA, tot felul de politruci, de ocazie, care le-au muls şi spoliat după cum au vrut muşchii lor şi după cum trebuiau garnisite punguliţele de partid. Aşa s-a ajuns ca în prezent statul  să aibă în portofoliul său 35 de companii, care au avut în anul 2010 un business cumulat de 10 miliarde de euro, dar care nu  au înregistrat profit, ba mai mult, pierderile totale ale acestor coloşi s-au ridicat la peste 500  de milioane de euro, adică cam tot atâţia bani cât ar fi fost necesari pentru a nu se impozita pensiile românilor.
O situaţie dramatică, care ar fi continuat mult şi bine dacă nu ar fi pus piciorul în prag Fondul Monetar Internaţional, care a cerut un nou management la companiile de stat, în care funcţiile să nu mai fie atribuite pe criterii politice, ci doar pe criterii de performanţă economică. Pentru a pune cruce superpolitizării managementului, Guvernul României a adoptat, la sfârşitul anului trecut, Ordonanţa 109 care stabileşte reguli noi şi clare de guvernanţă corporativă pentru regiile autonome şi societăţile comerciale de stat, de la alegerea membrilor Consiliilor de Administraţie, până la transparenţă în publicarea rezultatelor financiare şi hotărârilor adunărilor generale ale acţionarilor. Astfel, ordonanţa obligă autorităţile care au în subordine companiile de stat să apeleze la serviciile de recrutare a unor firme pentru selectarea membrilor CA. Din acestea vor putea face parte cel mult doi membri din rândul funcţionarilor publici sau a altor autorităţi şi instituţii publice. Companiile publice vor fi de asemenea obligate să-şi publice rezultatele financiare semestriale şi anuale, ceea ce permite publicului larg să cunoască şi să analizeze activitatea lor, lucru extrem de important dacă ne gândim că marile companii de stat (Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica, Transgaz, CFR SA, Poşta Română, Romsilva, etc) îşi trag seva din contravaloarea prestataţiilor de servicii pe care le oferă cu precădere populaţiei, care plăteşte mereu preţuri tot mai mari la energie electrică,  gaze, apă, călătorii pe calea ferată şi prestaţii poştale, şi care este de fapt principalul acţionar al acestor companii! Dar cetăţenii nu se aleg practic cu niciun beneficiu de pe urma afacerilor uriaşe care se derulează prin aceste companii şi care înregistrează mereu pierderi fără ca cineva să plătească pagubele produse.
Banii s-au dus de fapt pe salariile administratorilor şi directorilor, pe tot felul de prime şi indemnizaţii, cotizaţii şi comisioane. Să sperăm că prin aplicarea noilor reguli de guvernanţă corporativă se va pune capăt amestecului politicului în economia de stat şi că prin transparentizarea activitaţii lor vor fi lichidate şi practicile prin care banii se scurgeau în buzunarele celor care le administrau, fiind deci o vacă bună de muls pentru partidele aflate la putere. Intrăm cu alte cuvinte în normalitate deoarece contribuabilii trebuie să ştie ce se întâmplă la companiile la care statul, adică tot ei, sunt acţionari. Rămâne de văzut dacă guvernul va şi respecta codul de guvernare corporativă, ceea ce mă îndoiesc, dacă ne gândim că premierul şi-a numit la Transelectrica consilierul personal, mare specialist în… doctrine militare. Noroc cu presa, care a declanşat scandalul pentru revocarea lui. Aşadar, aplicarea Ordonanţei 109 a început cu stângul. Rămâne de văzut dacă şi campania de strângere de fonduri electorale, căci companiile statului erau izvorul nesecat de bani negri pentru voturi cumpărate cu pixul şi găleata!
Gheorghe CIUL

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI