Cetatea Alba Iulia, un etalon pentru cum se realizează o restaurare de succes

Interviu cu Silvia MOLDOVAN, directorul Serviciului Investiţii al Primăriei municipiului Alba Iulia

 Alba Iulia a cunoscut în ultimii ani investiţii fără precedent în infrastructura edilitară a municipiului. Unul dintre punctele centrale vizate de administraţia locală a fost şi este în continuare Cetatea. Proiecte de zeci de milioane de euro din fonduri europene nerambursabile au schimbat radical faţa acestui obiectiv istoric de importanţă naţională. Cetatea a devenit, deja, simbolul municipiului, un etalon pentru modul cum se realizează o restaurare de succes în România. Direct implicat în procesul de punere în valoare şi de reabilitare a Cetăţii este şi directorul Serviciului Investiţii din Primăria Alba Iulia, Silvia Moldovan, care oferă cetăţenilor căteva răspunsuri.
– Ce s-a întâmplat în ultimii ani în Cetatea Alba Iulia?
– Este vorba despre cea mai mare infuzie de capital raportat la celelalte obiective edilitare şi de inters social-economic din municipiu. Aceste intervenţii în zona Cetăţii sunt lucrări mai pretenţioase, cu alt tip de abordare şi asta conduce şi la valori financiare foarte mari. Proiectele cele mai mari au fost realizate începând cu anul 2009. Mai întâi au fost realizate traseele nordic, sudic şi estic, apoi s-a intrat în zona interioară, iar în 2011 a fost demarată lucrarea pe latura de vest, care sperăm să fie gata în 2013. O mare parte a lucrărilor sunt finalizate, iar cei care trec prin Cetate constată o schimbare radicală faţă de ceea ce a fost în trecut. În paralel cu lucrările Primăriei, în Cetate au avut loc şi alte investiţii în colaborare cu operatorii de reţele, generate de intervenţiile la infrastructura rutieră şi pietonală. De asemenea, au fost investiţii importante ale Universităţii, Arhiepiscopiei Ortodoxe şi Arhiepiscopiei Romano-Catolice.
– Palatul Principilor a revenit, în final, administraţiei locale după ce a fost transferat, iniţial, în administrarea Universităţii. Care este situaţia din prezent a acestui obiectiv?
– Palatul Principilor rămâne o problemă pentru noi pentru că nu mai avem în prezent oportunitatea de a interveni prin fonduri europene şi nici de a scrie un alt proiect pentru reabilitarea acestui obiectiv într-un orizont apropiat. Dacă era dat în administrarea Primăriei la momentul potrivit, alta era situaţia acum. Deocamdată am făcut o documentaţie pentru intervenţii urgente care să ne permită să stopăm degradarea clădirii. Vom începe să reparăm acoperişul, să expertizăm clădirea şi să o supunem unui studiu pentru refuncţionalizarea spaţiilor. Sunt acolo peste 20.000 de metri pătraţi de suprafaţă construită care depăşeşte cu mult necesităţile administraţiei locale pentru activitatea proprie. Costurile de restaurare sunt foarte mari şi, cel puţin în acest moment, având în vedere angajamentul nostru în susţinerea proiectelor de pe Programul Operaţional Regional (POR), nu pot fi suportate. Doar repararea acoperişului, cu izolaţii şi înlocuirea învelitorii, este estimată la 6 milioane de lei. Cu toate acestea, vom depune eforturile necesare în vederea identificării resurselor financiare şi a surselor de finanţare pentru reabilitarea acestui important edificiu istoric. Avem in vedere inclusiv credite bancare internaţionale sau investiţii în parteneriat public-privat.
– Urmărind derularea lucrărilor am înţeles că modul profesionist de implementare a proiectelor în Cetate a permis realizarea unor economii importante raportându-ne la bugetul iniţial de execuţie. Ce se va întâmpla cu aceşti bani?
– Pe toate proiectele din cadrul POR care vizează zona istorică am realizat economii mari cu care sunt finanţate lucrări tot în Cetate. Economia cea mai importantă, în valoare de 2,7 milioane lei, a fost realizată în cadrul proiectului ce priveşte restaurarea zonei interioare. Aceşti bani ne vor ajuta să conservăm o parte din descoperirile făcute de arheologi. Vrem să punem în valoare situl din perimetrul actualei piaţete publice, pe latura de nord spre strada Nicolae Iorga, drumul roman ca ax către poarta de sud a Castrului Roman, precum şi o parte din elementul de fortificaţie din secolul XVIII în zona statuii lui Mhai Viteazul. Elemente importante au fost identificate şi în faţa Porţii a IV-a, dar acestea se regăsesc mai ales pe zona aflată în proprietatea Arhiepiscopiei Romano-Catolică. De aceea este nevoie de un proiect comun pentru a putea fi puse în valoare. Am primit acordul autorităţii de management al finanţatorului şi am început să facem studiile în profunzime. Ceea ce au conturat specialiştii Muzeului Unirii până astăzi nu cuprinde întreaga anvergură a proiectului. Zestrea arheologică ce va fi pusă în valoare este mult mai mare şi mai importantă.
– Pe lângă proiectele cunoscute mai există unul ce priveşte restaurarea zidurilor din şanţuri. Despre ce este vorba?
– Proiectul de restaurare a zidurilor a fost elaborat la iniţiativa Ministerului Culturii. S-a început cu latura de nord, apoi pe latura de sud şi în ultimul an şi pe latura de est. S-au realizat, inclusiv, acţiunile care vizau autorizarea şi punerea în valoare a componentelor artistice. Pe latura de nord, unde am pregătit documentaţia şi am încheiat un parteneriat cu Ministerul Culturii, valoarea estimată a lucrărilor se ridică la 23 de milioane de lei. Am început activităţile de restaurare pe un bastion, dar au fost sistate temporar, până la alocarea de noi resurse financiare. Am făcut demersurile necesare la Ministerul Culturii, care va asigura finanţarea în continuare prin includerea proiectului în Programul Naţional de Restaurare.
– Au existat speculaţii privind calitatea materialelor folosite în Cetate. Ce ne puteţi spune despre acest lucru?
– Supoziţii poate face oricine, mai ales necunoscătorii sau cei rău intenţionaţi. Există materiale de construcţie care, uneori, chiar dacă nu ne vine să credem, seamănă foarte mult cu cele prefabricate. Am încercat să ne apărăm de aceste tipuri de utilizări în Cetate şi am reuşit. Toate mostrele din produsele folosite au fost analizate de specialişti, în laboratoare acreditate şi s-a dovedit, prin analizele realizate, că sunt naturale şi de calitate superioară. Am folosit combinaţii de granit, andezit, bazalt, dar şi marmură albă pe unele zone de contur. Toate aceste produse au rezistenţă foarte ridicată în timp. Sunt utilizate în combinaţie, pentru a scoate în evidenţă anumite funcţiuni stradale – alei pietonale, traversări, etc.
– Cum apreciaţi colaborarea dintre primărie şi societatea Grup Corint SA, care a realizat şi derulează în continuare lucrări din Cetate?
– Avem o relaţie bună din punct de vedere profesional. Spun asta în comparaţie cu alţi contructori de pe alte zone. În Cetate avem un caz fericit. Oricine poate observa nivelul de competenţă şi experienţa acestora. Nimic nu se tratează superficial sau la întâmplare. Nu blochează lucrarea la momentul la care există neconcordanţe sau situaţii neprevăzute, în raport cu ceea ce este prevăzut în documentaţie. Găsesc soluţii şi asta pe noi ne ajută foarte mult, pentru că astfel ar trebui să facem foarte multe formalităţi şi stopări de lucrări, prelungind durata efectivă a şantierului. Un fapt îmbucurător este şi că proiectantul este din Alba Iulia şi cunoaşte în detaliu importanţa acestui obiectiv istoric. Toate acestea au determinat ca lucrările să fie gata la timp şi avem încredere că ceea ce mai este de executat va respecta termenele din contracte. Transformarea Cetăţii este un proiect amplu care ne preocupă constant. Felul în care au fost apreciate lucrările fie de către specialişti, de turişti sau de cetăţenii oraşului, ne oferă satisfacţie tuturor celor care am muncit pentru a îndeplini această dorinţă a albaiulienilor. (M.D.)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI