Rămâi conectat

Societate

Cetatea Alba Iulia – cucerită de 600 de elevi pasionaţi de istorie şi franceză

Redactia Ziarului Unirea

Publicat

în

Săptămâna aceasta, municipiul Alba Iulia va găzdui etapa naţională a două dintre olimpiadele şcolare pe discipline organizate în acest an şcolar de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului: la istorie şi la limba franceză. Pe lângă membrii celor două comisii naţionale şi reprezentanţi ai MECTS, în total sunt aşteptaţi circa 750 de delegaţi din toate judeţele ţării, aproximativ 600 dintre aceştia fiind concurenţi.
La istorie, judeţul Alba va fi reprezentat de elevii Ioana Lazăr, Iulian Florea, Daniela Crăciunica, Ilie Drugă, Cătălin Briciu, Alexandra Oltean, Dorel Ştefan, Paula Ghergu, Samuel Dohan, Mădălina Toma. Lotul de limba franceză este compus din următorii liceeni: Crinela Potinteu, Mirel Stancu, Iris Crişan, Mădălina Cambrea, Ioana Divricean, Denisa Fleşeriu, Emil Nicoară.
Prof. Ioan Muntean, inspector şcolar de istorie, ne-a comunicat programul oficial al olimpiadei naţionale, după ce ieri de la ora 16.00, la Casa de Cultură a Sindicatelor a avut loc festivitatea de deschidere şi şedinţa tehnică a Comisiei naţionale: lluni, 18 aprilie: orele 9.00 – 13.00, Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan”: susţinerea probei de concurs, orele 15.00 -19.00: vizitarea obiectivelor istorice din Cetatea Alba Carolina pe „Traseul celor Trei Fortificaţii”: Poarta I, Poarta a II-a, Obeliscul lui Horea, Cloşca şi Crişan, Poarta a III-a, Castrul Roman, Cetatea Vauban lmarţi, 19 aprilie: orele 8.30 – 12.00: vizită la Muzeul Naţional al Unirii şi la Sala Unirii; orele 12.00 – 19.00: excursie la Blaj: Câmpia Libertăţii, Catedrala Greco-Catolică „Sf.Treime”, Şcolile Blajului; lmiercuri, 20 aprilie: orele 8.30 – 9.30: Universitatea „1 Decembrie 1918”: întâlnire cu Catedra de istorie şi conducerea universităţii, orele 9.30 – 11.00: vizitarea Catedralei Reîntregirii, Catedralei Romano-Catolice şi a Porţilor a IV-a şi a V-a a Cetăţii, orele 11.00 – 13.00: vizită expoziţie la Arhivele Statului, ora 14.30: Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan”: afişarea rezultatelor şi depunerea contestaţiilor, orele 19.00 (după cină): seară distractivă în sala de festivităţi a Colegiului Militar „MihaiViteazul”; ljoi, 21 aprilie: ora 10.00: Casa de Cultură a Sindicatelor: festivitatea de premiere şi închiderea olimpiadei.
Olimpiada Naţională de Limba Franceză este coordonată la nivel judeţean de prof. Rodica Andronescu, inspector şcolar general adjunct al IŞJ Alba, împreună cu inspectorul de specialitate, prof. Gloria Grosu. Iată care este programul olimpiadei, la care şi-a anunţat prezenţa şi inspectorul general de limba franceză din cadrul MECTS, prof. Manuela Anghel: lluni,18 aprilie (până la ora 14.00): sosirea delegaţiilor din fiecare judeţ, cazarea elevilor şi a profesorilor însoţitori la Seminarul Teologic Ortodox „Mitropolit Simion Ştefan” şi Colegiul Militar „Mihai Viteazul” Alba Iulia, ora 17.30, Casa de Cultură a Studenţilor: deschiderea oficială, ora 19.00: afişarea repartizării candidaţilor pe săli de examen la Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan”, lmarţi, 19 aprilie: orele 10.00 – 13.00: Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan”: proba scrisă, orele 15.30 – 19.30: vizite la Muzeul Naţional al Unirii, Sala Unirii, traseul Porţii a -V-a, lmiercuri, 20 aprilie: Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan”: orele 8.00 – 12.30: proba orală (clasele XI, XII), urmată de program liber împreună cu profesorii însoţitori, ora 13.30: vizitarea Casei memoriale „Lucian Blaga” Lancrăm şi a Cetăţii Câlnic, orele 19.30 – 22.00: discotecă la Colegiul Militar „Mihai Viteazul”, împreună cu olimpicii de la istorie, ljoi, 21 aprilie: orele 8.00 – 12.00: program liber împreună cu profesorii însoţitori, ora 12.00: afişarea rezultatelor, orele 12.30 – 18.30: depunerea contestaţiilor, orele 18.30 – 21.00: rezolvarea contestaţiilor, ora 21.30: afişarea rezultatelor finale, vineri, 22 aprilie, ora 9.30: Casa de Cultură a Studenţilor: festivitate de premiere şi închiderea olimpiadei. Mult succes loturilor judeţelor, iar cei mai buni să câştige!
Robert GHERGU


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Sănătatea și natură

Fragii de pădure – fructe delicioase şi frunze de leac

Unirea Ziarul

Publicat

în

Fragii de pădure – fructe delicioase şi frunze de leac

Perioada de vară a adus o mulţime de bucurii: soare, vacanţă şi… fructe roşii. Pe la margine de păduri şi prin poieni, sub rămuriş de grădini se împlinesc şi se coc frăguţele.

 

Elit - Gustul Desăvârșit

Delicate, parfumate şi rubinii, seamănă cu nişte comori ascunse prin frunze. Într-adevăr! Puţine fructe au fost dăruite de Dumnezeu cu atâta savoare şi frumuseţe, dar şi cu putere de-a vindeca. Toată forţa incendiară a soarelui s-a adunat în boabele roşii, făcându-le să explodeze de miraculoase energii. Păcat să nu acceptăm ofrandă pe care natura ne-o pune la îndemână, dovedindu-ne încă o dată nemărginirea puterilor ei.

Cartea de vizită

Fragul de pădure este o plantă perenă ce aparţine de familia rozaceelor. Prezintă un rizom şi stoloni. Înălţimea fragului este redusă, maximum 20 cm. Tulpina este dreaptă, subţire şi firavă, iar frunzele îi sunt, întotdeauna, trifoliate. Fragul înfloreşte în lunile mai şi iunie. Florile sunt mici, albe, seamănă cu cele ale maceşului, plăcut mirositoare. Fructele, comestibile, sunt conice, şi au, de obicei, culoarea roşie. Fragul creşte prin fâneţe, pe pajişti, prin poieni, la marginea pădurilor, în tufărişuri, fiind răspândit din zonele joase şi până în zonele montane. Fructele conțin mucilagii, pectine, glucide, vitaminele A, B1, B2, PP și C, acid salicilic, antocianidina, protide, lipide, acizi organici, săruri minerale de potasiu, sodiu, calciu, magneziu, fier și fosfor. Frunzele conțin taninuri elagice, fragarol, cvercetol, cvercitrina, citrol, săruri minerale, ulei volatil, zaharuri, vitamina C, acizi organici (citric, malic).

Virtuţile lor de medicament sunt cunoscute încă din Antichitate, când erau recomandate de medicii romani ca reintineritoare şi purificatoare. Felcerii din Evul Mediu i-au folosit la rândul lor pentru despovărarea organismului de toxine, pentru împiedicarea formării şi pentru eliminarea pietrelor la bilă şi la rinichi, precum şi contra reumatismului şi gutei. O binemeritată faimă au câştigat-o atunci când marele botanist şi savant suedez Carl Linné (cel care a introdus pentru prima dată denumirile latine ale plantelor) s-a vindecat de o gută rebelă, printr-o simplă cură de fragi. În zilele noastre, fragii au ajuns în Europa o raritate în flora spontană, din cauza uniformizării pădurilor, care le-a stricat mediul de viaţă, precum şi din cauza folosirii iraţionale a substanţelor chimice. Din fericire, în ţara noastră marginile de pădure şi poienile sunt pline de fragi. Destul de greu de cules, ceea ce-i face şi mai preţioşi, cu un gust şi o aromă care întrec cel mai elaborat produs de cofetărie, ei constituie un adevărat remediu în tratamentele naturiste.

Modul de administrare

*Cura cu fragi. Se consumă 150-300 g de fragi pe stomacul gol, la 4 ore distanţă de mesele de peste zi (combinate cu alte alimente, staţionează şi fermentează în intestin). Cea mai mare cantitate este bine să fie ingerată dimineaţa, ca mic dejun, când efectul de dezintoxicare este cel mai puternic. Cura cu fragi durează 7-10 zile, timp în care consumul de carne, prăjeli şi alimente cu aditivi sintetici va fi redus la maximum, pentru că efectul lor tămăduitor să nu fie perturbat. De obicei, se consumă simpli, fără nici un fel de adaos. În mod excepţional, vor fi asociaţi cu puţină miere de albine, pentru a le mări efectul laxativ, în tratamentul constipaţiei şi a bolilor asociate acesteia. Prin adăugarea de zahăr, frişcă etc. se anulează efectul de regulator metabolic al fragilor.

*Sucul de fragi. Se prepară foarte simplu: se spală foarte bine fructele şi se zdrobesc cu o furculiţă, până devin ca o pastă, care se pune într-un tifon curat şi se stoarce cu mâna. Se va obţine un suc roşiatic şi foarte parfumat, cu efecte terapeutice excepţionale; restul de fruct care rămâne după stoarcere poate fi folosit la dulceaţă, prăjituri ori îngheţată. Sucul de fragi se administrează intern, înainte de masă cu un sfert de oră, pe stomacul gol – un pahar la adulţi şi jumătate de pahar la copii. Extern, acest suc se foloseşte în scopuri cosmetice, aşa cum vom vedea puţin mai târziu.

*Ceaiul de fragi. Se culeg fragii cu tot cu frunze şi se pun la uscat, foarte răsfiraţi, într-un loc călduros şi cu foarte multă lumină (altfel fructele se strică). Se pot usca şi separat, fructele la soare şi frunzele la umbră, după care se combină în proporţii egale. Ceaiul se obţine prin opărirea, vreme de 20 de minute, a unei linguriţe de fructe şi frunze cu o cană de apă clocotită, urmată de filtrare. Se administrează 2-3 căni pe zi.

*Infuzia din frunze de fragi. O cană de infuzie se prepară dintr-o linguriţă de frunze uscate şi dintr-o cană de apă fierbinte. Ceaiul preparat din frunze de frăguţe este indicat în afecţiunile gastrointestinale, hepatice şi renale. Se beau câte două-trei căni pe zi, cel puţin 20 de zile.

Câteva recomandări terapeutice

*Pentru mărirea rezistenţei la căldură şi reducerea tensiunii arteriale. O cură de 7 zile cu fragi este excelentă pentru adaptarea organismului la condiţiile de vară. Are efect răcoritor, scade tensiunea arterială, tonifică sistemul nervos, combătând moleşeala şi astenia, cu care multe persoane se confruntă în perioadele caniculare.

*În bolile de ficat (hepatită, hepatită cronică, ciroză). Se bea suc de fragi, 3 pahare pe zi, pe stomacul gol. Sucul de fragi stimulează activitatea ficatului şi îl drenează, favorizează regenerarea celulei hepatice.

*Diabetul, guta, valorile crescute ale colesterolului, ateroscleroză. Aceste afecţiuni sunt prevenite şi considerabil ameliorate de curele îndelungate de fragi – minimun 12 zile. Asociate şi cu un regim alimentar preponderent crudivor, efectul curei este remarcabil în aceste afecţiuni.

*Reumatismul. Se face o cură de fragi de 12 zile, perioadă în care pe cât posibil se vor face şi băi solare, expunând zonele afectate, vreme de o oră pe zi, la acţiunea binefăcătoare a soarelui. În reumatismul cronic şi reumatismul degenerativ, cura cu fragi are efecte foarte puternice, catalizând şi efectul vindecător al altor remedii (cura internă cu plante depurative, aplicarea externă de plante antireumatice şi de argilă etc.).

*Bolile de piele. În măsura în care nu aveţi reacţie alergică la acest fruct, cura cu el se dovedeşte un leac excepţional în acnee, dermatoze infecţioase şi alergice şi chiar psoriazis, unde declanşează şi catalizează procesele de vindecare. Secretul tratamentului este efectul detoxifiant puternic – cura cu fragi mobilizează toxinele din ţesuturi şi ajută la eliminarea lor pe cele trei căi: diureză, transpiraţie şi fecale.

*Tulburările de tranzit intestinal. Se consumă câte 150-200 g de fragi înainte de fiecare masă. Contra constipaţiei cronice se asociază fragii cu miere de salcâm şi, chiar înainte de a trece la masa propriu-zisă, la jumătate de oră de la consumarea fragilor, se va bea un pahar cu apă de izvor sau apă plată.

*Oxiurile. Se consumă 500 g de fragi dimineaţa la ora 7:00, după care nu se mănâncă nimic până la ora 12:00. Se repetă tratamentul vreme de 10 zile.

Atenţie la reacţia alergică – fragii sunt foarte puternici ca remediu, la graniţa dintre aliment şi plantă medicinală, dar la persoanele sensibile pot da reacţii alergice puternice. De vină sunt acele mici punctişoare gălbui de pe fruct, care nu sunt altceva decât seminţele plantei şi care au un mare potenţial terapeutic, dar sunt şi alergeni foarte mari. Consumaţi, aşadar, întâi cantităţi reduse de fragi – câteva linguriţe în prima zi – şi continuaţi doar dacă vedeţi că nu apar probleme digestive, dermatologice, respiratorii etc.

Frumuseţe
*Prevenirea apariţiei ridurilor şi combaterea lor. Din fragii zdrobiţi se alcătuieşte o mască, care se întinde pe faţă seara şi se lasă minimum două ore. Este un adevărat elixir care previne formarea ridurilor, dă prospeţime şi strălucire tenului. Face adevărate minuni chiar şi în cazul persoanelor care nativ au un ten mai lipsit de strălucire, cu aspect bătrânicios.

*Loţiune de curăţare a tenului din suc de fragi. Se amestecă 3 linguri de suc de fragi obţinut prin stoarcere prin tifon, 2 albuşuri de ou bătute spumă, 10 linguri de tinctură de smirnă, 20 picături de apă de trandafir (modul de obţinere a fost prezentat într-un număr anterior al revistei). Se aplică pe faţă cu un tampon de vată. Se spală peste o oră cu apă în care s-a dizolvat bicarbonat (2 linguriţe la litru de apă).

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

23 septembrie: Zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul, prorocit că fi mare înaintea Domnului, întrecându-i pe toţii sfinţii cu mărimea darului lui Dumnezeu

Ziarul Unirea

Publicat

în

23 septembrie: Zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul, prorocit că fi mare înaintea Domnului, întrecându-i pe toţii sfinţii cu mărimea darului lui Dumnezeu

În această zi, prăznuim Zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul. Este o sărbătoare cu crucea neagră, deosebit de importantă mai cu seamă pentru femeile care vor, dar nu reuşesc să rămână gravide. De asemenea, rugăciunile rostite în această zi către Sfântul Ioan Botezătorul sau către Sfinţii Săi Părinţi, Zaharia şi Elisabeta, protejează copiii şi îi aduc pe calea cea dreaptă pe cei rătăciţi.

Citește și: Cele 6 sărbători închinate Sfântului Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul și Botezătorul Mântuitorului • Când îl sărbătorim pe Sfântul Ioan Botezătorul

Sfântul Arhanghel Gavriil i-a vestit lui Zaharia, în timp ce slujea la templu, că soția să Elisabeta, înaintată în vârstă, va naște un fiu care se va numi Ioan. Nașterea lui Ioan s-a petrecut cu șase luni înaintea nașterii lui Iisus. Zaharia, fiind înaintat în vârstă, s-a îndoit de cuvintele Arhanghelului Gavriil. Din acest motiv a rămas mut până în momentul în care şi-a botezat fiul, scrie crestinortodox.ro.

Sfântul Nicolae Velimirovici spune „Dacă dorim să știm cum se pot naște copii din părinți sterpi și vârstnici, să nu mergem să-i întrebăm pe oameni, căci nu vor avea ce să ne spună. Faptele despre care se întreabă sunt mai presus de știință naturală. Mai curând să mergem să privim la puterea lui Dumnezeu care le-a făcut pe toate din nimic, care nu a avut nevoie de părinți tineri sau vârstnici că să-l facă pe Adam. Decât să fim curioși, mai bine să dăm slavă lui Dumnezeu care ne-a descoperit puterea Să nouă păcătoșilor”.

Elit - Gustul Desăvârșit

Biserica i-a închinat Sfântului Ioan șase sărbători: zămislirea lui – 23 septembrie; nașterea – 24 iunie; soborul lui – 7 ianuarie; tăierea capului – 29 august; prima și a două aflare a capului – 24 februarie; a treia aflare a capului sau – 25 mai.

Citește și: Mesaje de Sfântul Ion. Urări de Sfântul Ion și FELICITARI de Sf Ioan Botezătorul

Biserica măreşte şi sărbătoreşte numai trei mame de ale căror zămisliri s-a minunat lumea: „Acestea au fost Sfânta şi dreapta Ana, Sfânta Elisabeta şi Prea Sfânta, Preacurata Fecioara Maria. Dreapta Ana a zămislit pe Născătoarea de Dumnezeu; Elisabeta, pe Mergătorul înainte; iar Fecioara Maria, pe Hristos, Mântuitorul nostru”. (vol. „Vieţile Sfinţilor”)

Toate aceste zămisliri s-au binevestit prin vestitor ceresc şi s-au săvârşit de darul lui Dumnezeu, dar nu fără învoirea celor ce zămisleau.

Aşadar, preotul Zaharia, tatăl Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, a primit vestea zămislirii fiului său în timp ce se afla la templu şi slujea.

Vestitorul a fost Sfântul Arhanghel Gavriil, aşa cum arată Sfântul Evanghelist Luca: „Şi i s-a arătat îngerul Domnului, stând de-a dreapta altarului tămâierii. Şi văzându-l, Zaharia s-a tulburat şi frica a căzut peste el. Iar îngerul a zis către el: Nu te teme, Zaharia, pentru că rugăciunea ta a fost ascultată şi Elisabeta, femeia ta, îţi va naşte un fiu şi-l vei numi Ioan” (Luca 1, 11-13).

Citește și: Mesaje de Sfântul Ioan. Felicitări de Sfântul Ioan. Urări de Sfântul Ioan

Arhanghelul i-a prorocit şi că Ioan va fi mare înaintea Domnului, întrecându-i pe toţii sfinţii cu mărimea darului lui Dumnezeu.

Zaharia, pentru că şi el, şi Elisabeta erau foarte înaintaţi în vârstă, s-a îndoit de cuvintele Arhanghelului. Atunci, Arhanghelul Gavriil l-a certat pentru necredinţă, spunându-i că va rămâne mut până la naşterea pruncului (Luca 1, 18-20).

Zămislirea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul s-a petrecut cu şase luni înainte de Buna Vestire a Arhanghelului Gavriil către Fecioara Maria.

Sursa: agerpres.ro, romaniatv.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

23 septembrie, Echinocțiul de toamnă 2023 – sfârșitul oficial al verii și începutul toamnei astronomice: Ziua scade, iar noaptea devine tot mai lungă

Suciu Andra-Ioana

Publicat

în

23 septembrie, Echinocțiul de toamnă 2023 – sfârșitul oficial al verii și începutul toamnei astronomice: Ziua scade, iar noaptea devine tot mai lungă

România pășește în toamna astronomică, ceea ce înseamnă că ziua începe să scadă, iar noaptea să devină tot mai lungă. Echinocțiul de toamnă are loc în acest an pe data de 23 septembrie, la ora 09.50.

Citește și: Echinocțiul de toamnă 2023: Toamna începe oficial. Zilele devin mai scurte, iar nopțile mai lungi

Evenimentul marchează debutul toamnei din punct de vedere astronomic, moment din care ziua scade treptat, iar noaptea devine din ce în ce mai lungă, până la solstițiul de iarnă care va avea loc pe 22 decembrie.

Elit - Gustul Desăvârșit

Conform astro-urseanu.ro, punctul echinocțiului de toamnă, numit și „punct autumnal”, se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică.

Începând de la această dată, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopților să crească, până la data de 21 decembrie, când va avea loc momentul solstițiului de iarnă.

Conform tradiției populare, în ziua echinocțiului, în acest an pe 23 septembrie, gospodarii trebuie să bată nucile și să scuture merii și gutuii. De asemenea, este bine ca în ziua echinocțiului gospodarii să pregătească primul must din strugurii proaspăt culeși. Cei care au copii nu au voie să-i certe, pentru că aceștia nu vor avea noroc în viață.

În emisfera sudică a Pământului începe primăvara

Aflându-se deci, la această dată, în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților. Singurele excepții le întâlnim în regiunile polare, în zona polului nord începând lunga noapte polară, iar în cea a polului sud Soarele ivindu-se deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocțiului de primăvară.

În emisfera sudică a Pământului, data de 22 septembrie marchează începutul primăverii.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare