Ce ştim şi ce nu ştim despre noua Lege a educaţiei

Premierul Emil Boc a discutat cu o parte din miniştri amendamentele depuse de parlamentari la proiectul Legii educaţiei naţionale. Potrivit reprezentanţilor guvernului, şedinţa va mai fi urmat de cel puţin înc una pe aceeaşi tem, marţi sau miercuri. Asta pentru c joi, 28 octombrie, Executivul îşi va asuma rspunderea pe noua lege, dup cum au stabilit, sptmâna trecut, Birourile permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor.

Potrivit deciziei parlamentarilor, amendamentele la proiectul pentru care guvernul îşi va asuma rspunderea mai pot fi depuse inclusiv astzi.

l Ore tiate din program, salarii şterse

Cu amendamente sau nu, noua Lege a educaţiei naţionale ar putea revoluţiona învţmântul românesc cu clasa a IX-a la gimnaziu, anul pregtitor de la grdiniţ obligatoriu, şcoal pentru toţi pân la clasa a X-a, program „Şcoal dup şcoal” aplicat la nivel naţional, program şcolar „aerisit”. Cel puţin aşa susţin guvernanţii, contrazişi îns în cor de profesori, care vd în noul text de lege o ameninţare direct pentru posturile lor, şi-aşa nesigure şi prost pltite.

În timp ce premierul Emil Boc susţine c, odat cu aplicarea noii legi, şcoala româneasc va începe o nou er – în care copiii vor învţa lucruri care s le fie folositoare în viaţ, şi nu „reproduceri mecanice” pe care le cer, în prezent, manualele depşite – sindicaliştii protesteaz faţ de dorinţa acestuia de a-şi asuma rspunderea şi cer ca legea s fie discutat în continuare în parlament pentru a fi finisat.

l Îşi asum rspunderea şi pe greşeli

„Se pare c, în ultima vreme, nemulţumirile salariaţilor din sistemul de învţmânt s-au înmulţit culminând cu intenţia guvernului de a-şi asuma Legea educaţiei. (…) Suntem extrem de îngrijoraţi de aceast intenţie grabnic a Executivului, deoarece, în forma în care se gseşte în Parlament, acest act normativ va produce efecte dezastruoase”, este de prere Liviu Marian Pop, secretar general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învţmânt (FSLI). Acesta susţine c principalele msuri ale legii duc la dispariţia a mii de posturi din educaţie: aproximativ 3.500 în primul an de aplicare – prin adugarea, de la 1 septembrie 2011, a dou sau patru ore în orarul profesorilor cu gradul I didactic şi peste 25 de ani vechime – şi alte 2.200 de posturi în urmtorii trei ani, prin trecerea clasei a IX-a la gimnaziu. În plus, alţi 2.000 de dascli de pe fiecare nivel de studiu gimnazial vor rmâne fr un loc de munc dup ce se vor reduce planurile-cadru. Mai mult, sindicaliştii se opun şi titularizrii care se va face în cadrul unitţii de învţmânt, şi nu în sistem, ca pân acum. Aceştia spun c se va pierde şi al 13-lea salariu, care va însemna o nou tiere de 8% din venitul lunar al dasclilor.

Alte modificri prevzute de noua lege sunt legate de intrarea în sistem a cadrelor didactice, care, pentru a ajunge la catedr, trebuie s fi absolvit şi un masterat didactic, şi un an de ucenicie pe lâng un profesor-mentor. Pe de alt parte, prinţii elevilor chiulangii vor fi buni de plat, potrivit noii legi. Aceştia vor plti absenţele copiilor cu sume de la 100 la 1.000 de lei, care vor fi colectate de primrii.

Pentru tinerii care nu vor s mai mearg la liceu, ci direct ctre piaţa muncii, vor exista cursuri gratuite de calificare, de cel puţin şase luni, care s le permit s se profesionalizeze într-o meserie. De schimbri au parte şi prinţii, care vor trebui s fie mult mai activi în viaţa şcolii şi s participe, în proporţie de 30%, în consiliile de administraţie ale unitţilor de învţmânt.

Între timp, studenţii din toat ţara cer ca un sfert dintre reprezentanţii forurilor decizionale ale universitţilor s fie din rândurile acestora.

lExamene din doi în doi ani, orar aerisit

Cele mai multe dintre modificrile prevzute de noua Lege a educaţiei se cunosc deja, fiind dezbtute în nenumrate rânduri atât de reprezentanţii societţii civile, cât şi de parlamentari.

ÎNVĂŢĂMâNTUL PREŞCOLAR

l Grupa pregtitoare devine obligatorie şi va fi inclus în ciclul primar.

ÎNVĂŢĂMâNTUL PRIMAR

l La fiecare doi ani, elevilor le vor fi testate competenţele;

l Fiecare elev va avea un portofoliu care va aduna mediile şi rezultatele la testrile susţinute şi îl va „urmri” pân la admiterea la liceu.

GIMNAZIUL

l Prima testare serioas a elevilor va fi în clasa a VI-a, când aceştia vor susţine, pe lâng o prob la ştiinţe şi una la român, un examen de competenţe digitale;

l Clasa a IX-a va face parte din ciclul gimnazial;

l Testarea naţional va fi susţinut în scris la român şi la matematic şi va exista şi o prob practic de cultur civic;

l Programele şcolare vor fi axate pe competenţe;

l Orarele vor fi aerisite: 20 de ore pe sptmân la gimnaziu, 25 la liceu.

ÎNVĂŢĂMâNTUL LICEAL

l Admiterea la liceu se va face pe baza portofoliului elevilor, îns instituţiile de învţmânt care doresc pot organiza admitere;

l Liceul va avea o durat de trei ani;

l Bacalaureatul va fi diferenţiat în funcţie de profil şi de specializare.

PROFESORII

l Cei nou-intraţi în sistem vor fi obligaţi s aib diploma de licenţ şi pe cea de masterat şi un an de „ucenicie” pe lâng un profesor – mentor;

l Dasclii nu se vor mai titulariza în sistem, ca pân acum, ci la nivelul fiecrei unitţi de învţmânt la care vor dori s predea.

PĂRINŢII

l Cei cu copii chiulangii vor plti amenzi şi de 1.000 de lei pentru absenţele odraslelor.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI