Ce persoane pot ieși la PENSIE în 2016, pentru limită de vârstă
Pensia pentru limită de vârstă este principala categorie de pensie acordată în sistemul de stat, iar pentru a o obţine cetăţenii trebuie să îndeplinească două condiţii de bază. Este vorba despre atingerea vârstei standard de pensionare şi efectuarea stagiului minim de cotizare, ambele fiind calculate în funcţie de data naşterii.
Persoanele care îndeplinesc la data pensionării condiţiile de vârstă şi de stagiu necesare potrivit legislaţiei în vigoare au dreptul să primească pensia pentru limită de vârstă.
Mai exact, aşa cum prevede Legea nr. 263/2010, „pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare sau în specialitate, după caz, prevăzute de prezenta lege”.
În momentul de faţă, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi de 63 de ani pentru femei. Iar stagiul minim de cotizare este de 15 ani, în timp ce stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, indiferent de sex. Totuşi, deoarece atingerea vârstei standard de pensionare şi a stagiilor se face prin eşalonare, unele femei încă pot ieşi la pensie mai devreme de-atât.
Având în vedere că vârsta standard de pensionare, stagiul minim şi cel maxim de cotizare sunt calculate în funcţie de data naşterii, din Legea nr. 263/2010 putem afla ce persoane pot obţine în 2016 pensia pentru limită de vârstă. Acestea sunt cele care îndeplinesc condiţiile de vârstă şi stagiu din tabelul de mai jos.
Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare şi care au muncit în condiţii dificile (precum grupa I de muncă, condiţii deosebite sau condiţii speciale) pot să se bucure de anumite reduceri ale vârstei standard de pensionare. De exemplu, o perioadă de zece ani de stagiu de cotizare în condiţii deosebite aduce o reducere a vârstei standard de pensionare de doi ani, în timp ce o perioadă de şase ani de stagiu de cotizare în grupa I de muncă – o reducere de trei ani.
Pensia este acordată în baza cererii persoanei îndreptăţite şi a documentelor doveditoare. Acestea pot fi depuse la casa teritorială de pensii din raza domiciliului începând cu ziua din care sunt îndeplinite condiţiile de pensionare.
„Cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, se depune, începând cu data îndeplinirii acestor condiţii, la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază domiciliază persoana”, prevede Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în care este subliniat că există posibilitatea retragerii solicitării până la emiterea deciziei de pensionare.
Pensiile din sistemul public se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii, se acordă de la data înregistrării cererii şi se plătesc de la data acordării.
Potrivit Legii nr. 263/2010, cererea de pensionare este admisă sau respinsă, prin decizie, în maximum 45 de zile de la înregistrarea acesteia, iar comunicarea se face în cinci zile de la emiterea deciziei.
„În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii (…) operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire”, este punctat în actul normativ. Totodată, trebuie reţinut că pensia poate fi recalculată atunci când există venituri şi/sau stagii de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia sau când sunt realizate stagii de cotizare după înscrierea la pensie.
Pensia se plăteşte lunar titularului în funcţie de opţiunea fiecăruia: prin mandat poştal, în cont curent sau în cont de card. Taloanele de pensie se transmit lunar prin poştă indiferent de modalitatea de plată pentru care au optat beneficiarii.
Pensiile se majorează în acest an
În 2016, valoarea punctului de pensie se majorează cu cinci puncte procentuale, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Asta înseamnă o creştere de la 830,2 lei, cât a fost punctul de pensie în 2015, la 871,7 lei şi se traduce printr-o uşoară creştere a pensiilor de stat.
Valoarea punctului de pensie trebuie majorată în fiecare an cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, aşa cum stabileşte Legea pensiilor, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. Pentru situaţia de faţă, indicatorii folosiţi pentru stabilirea valorii punctului de pensie pentru anul 2016 sunt cei definitivi, cunoscuţi în 2015 pentru 2016 (comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică).
Executivul a explicat că majorarea este puţin mai mare decât ar fi trebuit să fie, astfel că, prin derogare, în loc de o creştere de 4,31%, s-a optat pentru una de 5%. „Se are în vedere faptul că în perioada 2011-2012 nu s-a aplicat majorarea punctului de pensie, iar în anul 2016 se încearcă o îndreptare parţială a acestui fapt”, a fost precizat în nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă de urgenţă.
Cuantumul pensiei este determinat prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie. Punctajul mediu anual reprezintă, potrivit Legii pensiilor, „numărul de puncte realizat de asigurat, calculat prin raportarea punctajului total realizat de acesta în întreaga perioadă de activitate la numărul anilor corespunzători stagiului complet de cotizare prevăzut de lege la data pensionării”.
Reamintim că la 1 ianuarie au fost reintroduse pensiile militare de stat. De acestea pot beneficia militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare. Pensiile persoanelor respective, stabilite în baza Legii nr. 263/2010, au devenit automat, în prima zi din 2016, pensii militare şi vor fi recalculate în următorii doi ani.
(C.M.)
sursa:avocatnet.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 În dupa-amiaza de 23 noiembrie, în iarna anului 1918, pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, un aparat de zbor pilotat de un erou trecut apoi în uitare şi […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ovidenia, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Ştirea zileiacum 5 zile
PROGRAMUL zilei de 1 decembrie 2024, Ziua Națională, la Alba Iulia: Paradă militară, concert Andra și focuri de artificii
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Opinii - Comentariiacum 3 ore
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
19 noiembrie: Ziua internațională a BĂRBATULUI. Tradiții în lume specifice sărbătorii