Cât câştigă statul din proiectul minier de la Roşia Montană?

Ionel Blănculescu: Mai mult de jumătate din câştigul de la Roşia Montană va ajunge la statul român

Peste 5 miliarde de dolari va câştiga statul român din proiectul minier de la Roşia Montană, reprezentând taxe, impozite, dividende şi o redevenţă calculată la 6%, care se ridică la aproape un miliard de euro, a explicat analistul Ionel Blănculescu în cadrul unui interviu realizat de Bursa (www.bursa.ro). Potrivit acestuia câştigul statului reprezintă 56% din valoarea proiectului.
lCâştigul statului
Calculele specialistului au pornit de la studiul de impact al proiectului de la Roşia Montană asupra economiei României, studiu realizat de experţi internaţionali şi pe care Blănculescu l-a actualizat. Potrivit acestuia, valoarea aurului s-a dublat, uncia crescând de la 900 la 1.800 de dolari, iar calculele s-au bazat pe o redevenţă de 6%, în condiţiile în care în această perioadă se discută creşterea acestei redevenţe, convenite iniţial la 4%.
„În 27 de ani, cât se consideră că va funcţiona proiectul de la Roşia Montană (construcţia uzinei de prelucrare va dura 2 ani; 16 ani – perioada de exploatare; 9 ani – perioada de închidere, dezafectare şi reamenajare ecologică a teritoriului), afacerea va genera, prin vânzarea aurului şi a argintului extras, un profit net de 8,4 miliarde de dolari. După plata impozitului pe dividende, de 1,34 miliarde de dolari, vor rămâne de distribuit dividende de 7,1 miliarde de dolari, din care statului român i-ar reveni aproape 20% din capital, adică 1,42 miliarde de dolari, iar partenerului canadian 5,68 miliarde de dolari (80% din capital)”, a explicat Ionel Blănculescu. Acţiunile Roşia Montană Gold Corporation sunt deţinute de Gabriel Resources (80,69%) şi compania de stat Minvest Deva (19,31%).

Parteneriatul cu investitorul privat, benefic pentru stat
Astfel, statul va câştiga 5,39 de miliarde de dolari, sumă formată din taxe, impozite, redevenţe, dividende şi alte elemente fixe. În plus, alte 20 de miliarde de dolari reprezintă dezvoltarea pe orizontală a economiei prin efectul de multiplicare, adică aportul companiilor care vor fi implicate pentru diverse activităţi, de la transport, construcţii şi infrastructură la mediu, refacere şi ecologizare.
„Pentru a vă face o imagine despre ceea ce înseamnă dezvoltarea pe orizontală a unei activităţi economice legate de un centru de producţie, vă pot da exemplul Petrom: în 7 ani de activitate, la un factor de multiplicare pe orizontală mai mic faţă de proiectul Roşia Montană, de 2,5 ori faţă de 3,5 ori, s-au dezvoltat 17.000 de furnizori, companii care la rândul lor au angajaţi, plătesc taxe şi impozite, au contribuţii la bugetul de stat şi la PIB naţional. În aceşti 7 ani, Petrom, dintr-o gaură neagră, care avea pierderi de 1 milion USD pe lună, a ajuns să reprezinte primul contributor la bugetul statului, cu 11% din total, să plătească acestuia 11 miliarde euro şi să investească în România peste 6 miliarde de euro”, a declarat Ionel Blănculescu pentru Bursa. (Z.B.)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI