Castrul roman de la Alba Iulia, restaurat ”nerealist și fără suport științific”, iar statuile de bronz ale împăraților romani se apropie de replici medievale

O comisie a Ministerului Culturii critică modul în care a fost restaurat castrul roman de la Alba Iulia. O parte din restaurări sunt nerealiste și nu au suport științific, iar statuile de bronz ale unor împăraţi romani, deşi de bună calitate, se apropie mai mult de replici medievale.

Comisia Națională LIMES critică într-o declarație postată pe site-ul Ministerului Culturii lucrările de restaurare ale castrului roman de la Alba Iulia.

”În zona clădirii comandamentului, intrarea laterală în basilica, situată în faţa încăperilor acoperite cu o structura modernă, este nerealistă, fiind executată din nou fără suport ştiinţific. Statuile de bronz ale unor împăraţi romani, deşi de bună calitate, se apropie mai mult de replici medievale. Or, nici poziţia acestora nu reflectă realitatea arheologică, cu atât mai puțin pe cea istorică, ci dimpotrivă induc publicului o impresie nefundamentată pe argumente științifice, chiar dacă poate fi înțeles până la un punct scopul educativ pentru care acestea vor fi fost amplasate. Mai mult, planul reconstituit al încăperii stindardelor (aedes) este neobişnuit. Dacă aceasta este realitatea arheologică, atunci avem de-a face cu o excepţie notabilă, structura fiind cu atât mai valoroasă. Detaliul în cauză ar fi trebuit explicat”, se arată în DECLARAȚIA COMISIEI NAȚIONALE „LIMES” cu privire la autenticitatea şi integritatea castrului legionar de la Alba Iulia şi a castrului auxiliar de la Drobeta-Turnu Severin

În contextul formulării noilor propuneri pentru lista indicativă naţională, iar mai apoi pentru Lista Patrimoniului Mondial, membrii Comisiei Naţionale LIMES, care are rolul de a monitoriza siturile arheologice constituente ale Frontierei Imperiului Roman – vestigii situate pe teritoriul actual al României, au continuat vizitele în teren, acestea fiind efectuate preponderent acolo unde au avut loc, recent, lucrări de restaurare sau conservare asupra acestor monumente arheologice antice. Aceste deplasări sunt necesare pentru stabilirea prin observație directă a gradului de integritate şi autenticitate referitor la siturile componente ale graniţei romane de pe teritoriul actual al României, condiţii esențiale pentru includerea pe lista tentativă UNESCO.

Siturile romane de la Alba Iulia (Apulum), cuprinzând mai multe aşezări civile şi o fortificaţie construită şi ocupată de legiunea a XIII-a Gemina, reprezintă cele mai importante vestigii arheologice ale fostei provincii romane Dacia, făcând parte probabil din sistemul graniţei romane de vest, situate pe drumul imperial care străbătea provincia de la Sud la Nord.

Referirile din prezentul document vizează starea actuală a monumentelor arheologice vizibile, restaurate sau conservate, ale castrului legionar.

”În contextul dat, lucrările de restaurare/conservare au avut în vedere următoarele obiective antice: una din porţile castrului (porta principalis dextra), o mică porţiune din drumul principal al fortificaţiei (via principalis), împreună cu câteva structuri aferente şi o parte din clădirea comandamentului (principia). Structura originară a monumentelor pare să nu fie afectată, însă nivelul de la care au fost reconstituite zidurile romane nu este reprezentat unitar, astfel că în cazul construcțiilor situate în vecinătatea traseului drumului roman, acesta este reprezentat diferit faţă de tronsoanele din zona porţii şi a clădirii comandamentului. De asemenea, zidurile sunt reconstituite în chip variat, la ultimele două obiective utilizându-se blocuri de piatră buciardată, fapt care nu are suport ştiinţific. Așadar, sunt necesare explicaţii sau diferenţieri clare ale structurilor originale (antice) de cele moderne”, potrivit Comisiei.

Deşi fac parte din acelaşi complex (castrul legionar) şi din sistemul frontierei Imperiului Roman, reconstituirile nu reflectă omogenitatea și integritatea monumentelor reprezentate, element esenţial pentru design-ul urban şi organizarea spaţială a sitului antic, astfel încât să poată fi încadrate în criteriul nr. II al UNESCO stabilit pentru FRE (Frontiers of the Roman Empire).

În zona drumului sunt refăcute zidurile unor structuri diferite, poate chiar din faze distincte, dar fără explicaţii clare. Ziduri de susţinere sunt construite în aceeaşi tehnică cu zidurile romane refăcute. Pe de altă parte, şapa de ciment (cu var) de protecţie a zidurilor din zona drumului este diferită faţă de materialul utilizat la protejarea zidurilor din celelalte zone.

Intrarea prin poarta castrului se făcea prin două culoare, fiind reconstituite parţial două arcade, din nou într-o tehnică de construcţie diferită faţă de cea originală, aspect care nu este foarte problematic, însă trebuie explicat clar.

Lapidariul roman organizat în aer liber, în faţa încăperilor acoperite de structura modernă, este impresionant prin valoarea ştiinţifică a materialului epigrafic. Tocmai de aceea atragem atenţia că piesele sunt supuse în prezent unui proces accentuat de degradare din cauza schimbărilor climatice și prin urmare este recomandabilă protejarea cât mai urgentă a acestora (preferabil într-un spațiu închis) sau expunerea unor replici.

”Sugerăm în continuare ca pentru viitoarele proiecte de punere în valoare a monumentelor să fie implicați în mod nemijlocit specialiştii în domeniu, arheologii experţi cu specializare pentru arheologie clasică (fortificații romane), în primul rând cei ai Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, ţinându-se cont de standardele internaţionale privind restaurarea, conservarea şi punerea în valoare a monumentelor, adoptate şi de România”, mai arată sursa citată.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI