Castrul de la Trâmpoiele-Zlatna, între realități documentate de arheologi și imaginarul colectiv: Un burgus învăluit de povești și legende

Castrul de la Trâmpoiele-Zlatna, între realități documentate de arheologi și imaginarul colectiv: Un burgus învăluit de povești și legende

Cercetările arheologice desfășurate în anul 2017 la Trâmpoiele-Zlatna, pe șaua din apropierea vârfului Grohaș din Munții Metaliferi, au scos la iveală un turn de observație fortificat (burgus) datând din epoca romană.

Fortificația de mici dimensiuni era amplasată strategic, la o altitudine de 940 de metri, având o priveliște excelentă asupra Munților Apuseni. Din acest punct, romanii puteau supraveghea mai multe trasee montane care se intersectau în apropiere.

În plus, fortificația se afla la mai puțin de 12 kilometri de anticul Ampelum (Zlatna de astăzi), care îndeplinea rolul de centru administrativ al districtului minier.

Citește și: VIDEO| Castelul Martinuzzi, din Vinţu de Jos, o ruină plină de legende: Locul unde împărăteasa Maria Tereza îşi ucidea iubiţii

Turnul de observație de la Trâmpoiele făcea astfel parte din ansamblul fortificațiilor romane din zona auriferă a provinciei Dacia, ridicate în scop de control și apărare a centrelor de exploatare minieră şi a căilor de acces pe care le deserveau.
Particularități arhitecturale

În prezent, fortificația de la Trâmpoiele este vizibilă în teren. Valul foarte bine conservat indică forma patrulateră a acesteia. Laturile sale au dimensiunile de aproximativ 33 x 34 metri. Sistemul defensiv era format dintr-un bastion de pământ și piatră, ale cărui rămășițe conservate măsoară 1,3 metri în înălțime și 5,4 metri în lățime. Acesta era înconjurat de un șanț exterior, care avea o adâncime de 1,7 metri.

Cercetările arheologice au evidențiat și o construcție interioară din piatră legată cu pământ, cu o lungime de 6 metri. Aceasta reprezintă baza turnului de observaţie, care era construit, probabil, din lemn.

Povești și legende

Fortificația romană de la Trâmpoiele este cunoscută de localnici sub denumirea de Cetatea de la Mărul Roșu, iar în jurul său s-au țesut multe povești și legende.

Numele i s-ar trage de la forma muntelui din acel loc, rotundă, înaltă și bombată, asemănătoare unui măr. Localnicii au avut dintotdeauna convingerea că muntele ar fi gol pe dinăuntru și că ar ascunde în interiorul său o cetate turcească cu multe comori, printre care s-ar găsi chiar și un vițel de aur.

Toate sunt legate însă cu un greu blestem, astfel încât cei care îndrăznesc să pornească în căutarea acestor bogății, fie își pierd mințile, fie sunt purtați de duhuri rele prin râpi adânci, fără cale de întoarcere.

sursa: romania-atractiva.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI