Castelul Martinuzzi din Vințu de Jos va fi restaurat și transformat în HUB cultural, printr-o finanțare de 200.000 de lei

Castelul Martinuzzi din Vințu de Jos va fi restaurat și transformat în HUB cultural, printr-o finanțare de 200.000 de lei

Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia a obținut la mijlocul lunii martie o finanțare nerambursabilă acordată de către Institutul Național al Patrimoniului prin programul Timbrul Monumentelor Istorice, subprogramul „Proiectare (elaborarea documentației tehnico-economice pentru intervenții asupra monumentelor istorice)”, în vederea punerii în siguranță, conservării ruinelor și transformarea „Castelului Martinuzzi” din Vințu de Jos într-un HUB cultural.

„Castelului Martinuzzi” este inclus în lista monumentelor istorice din 2015 sub codul AB-II-m-B-00394. În prezent castelul nu este folosit, aflându-se în stare de ruină.

Construcția castelului a început probabil în cursul anului 1615, la cererea principelui Gabriel Bethlen. Este de presupus că proiectul castelului, inspirat din principiile lui Sebastiano Serlio, aparține arhitectului lombard Giacomo Resti, originar din Verna (Como), activ între 1615 și 1634 în Transilvania. El este considerat autorul proiectului de castel hexagonal alungit, înscris într-un oval, apărat pe colțuri de turnuri romboidale de la Vințu de Jos.

Citește și: VIDEO| Castelul Martinuzzi, din Vinţu de Jos, o ruină plină de legende: Locul unde împărăteasa Maria Tereza îşi ucidea iubiţii

Construcția castelului a fost întreruptă înainte de finalizarea lucrărilor atunci când principele Gabriel Bethlen a realizat că amploarea castelului întrece cu mult exigențele curții sale. Din proiectul hexagonal nu au fost construite laturile de sud și nord-est, iar turnul de sud-est și încăperile adiacente au fost realizate doar parter. Poarta principală de acces în incinta castelului a fost realizată prin adaptarea turnului romboidal nordic adiacent aripii nordice a castelului.

Clădirea reperzintă unicitate chiar și în stadiul de ruină în care se află, fiind printre puținele castele renascentiste al sec. XVII din Transilvania.

În prezent nici o încăpere interioară a castelului nu mai este utilizabilă, întreg ansamblul este în stadiu avansat de ruinare. Ca urmare a pierderii învelitorii acoperișului la finalul anilor ’70 interioarele și zidurile perimetrale au fost expuse intemperiilor până în punctul în care astăzi sunt distruse învelitoarea, șarpanta de lemn a acoperișului, toate bolțile peste parter ale aripii nordice a castelului și parțial zidurile perimetrale de sud și est.

Turnul de colț, amplasat spre exteriorul curții pe latura vestică este și el în mare parte prăbușit. Scara interioară care lega cele două registre ale castelului, dispusă în segmentul rămas al aripii vestice, s-a prăbușit și ea. Sunt pierdute de asemenea și toate componentele de lemn, incluzând elementele de tâmplărie și mobilier. Zidul de incintă de odinioară este pe segmente ample prăbușit, rezultând cantități considerabile de moloz în interiorul incintei.

Realizarea acestei investiții are ca prim deziderat salvarea structurii castelului și introducerea sa în circuitul turistic local și național și va cuprinde o serie de intervenții:

– punerea în siguranță a zidurilor existente pentru a opri avansarea degradărilor structurale, stoparea degradărilor datorate umidității capilare și a apelor pluviale;
– punerea în valoare a elementelor istorice valoroase, cercetarea componentelor ce țin de istoricul clădirii, cercetarea arheologică a amplasamentului, descărcarea arheologică, recuperarea componentelor istorice valoroase și a materialelor de construcție viabile (cărămidă, piatră);
– conservarea ruinelor mănăstirii dominicane și a componentelor artistice valoroase
– conservarea picturilor murale interioare acolo unde acestea se păstrează și este posibil;
– realizarea investițiilor necesare din punct de vedere structural, al instalațiilor, finisajelor și dotărilor în vederea refuncționalizării pentru destinația culturală prin completarea zidurilor exterioare pe laturile sud și est a aripii nordice a castelului, reconstrucția planșeului peste demisol și etaj, reconstrucția scării interioare, și restaurarea tâmplăriilor istorice la uși și ferestre din lemn;
– accesibilizarea terenului limitrof, a curții pentru persoanele cu dizabilități locomotorii; reabilitarea împrejmuirii existente

Valoarea contractului de finanțare este 200.000 lei, iar Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia are o contribuție proprie de 85.000 lei.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăreste Ziarul Unirea pe ȘTIRI GOOGLE