Cărţile care ne-au făcut oameni…

Dan C. Mihăilescu a avut o iniţiativă remarcabilă publicând la „Humanitas” un volum intitulat „Cărţile care ne-au făcut oameni”, prilej de raportare a propriilor noastre lecturi „de căpătâi” cu cele ale unor intelectuali de marcă precum Andrei Pleşu, Ana Blandiana, Ioana Pârvulescu, Neagu Djuvara, Horia R. Patapievici ş.a. Nu intrăm în detalii cu privire la gusturile acestora (de pildă Patapievici consideră scrierile lui Blaise Pascal şi ale lui Cesare Pavese drept temelii ale formaţiei sale), dar trebuie să ştiţi că marea majoritate a celor intervievaţi îl amintesc mai întâi pe Eminescu şi abia după aceea pe Shakespeare, Dostoievski, Tolstoi, Rilke, Thomas Mann, Emil Cioran, Mateiu Caragiale, Blaga şi Arghezi. Desigur, printre cărţile de căpătâi ale multora apare şi Biblia! Şi sunt sigur că nişte oameni cu o astfel de ţinută intelectuală se refereau la întreaga operă eminesciană (inclusiv junalistica) nu doar la poemele sale geniale. Aş fi curios, dacă un astfel de sondaj s-ar face în rândurile politicienilor noştri, ce autori şi ce titluri ar considera aceştia că le-au format pesonalitatea? Mă hazardez să cred că marea lor majoritate sunt formaţi în conformitate cu lucrarea „Principele”, respectiv „micul tratat de guvernare” al lui Macchiavelli. Asta dacă l-or fi citit pe filosoful renascentist italian, că e posibil ca „machiavelîcul” lor să fie nativ, nicidecum studiat…
Dar pentru că vorbeam despre Eminescu, aş fi la fel de curios câţi dintre cei ce-l omagiază (sau îl contestă) cunosc şi pot recita măcar două strofe din poezia lui. Sau, mai mult, câţi cunosc măcar câteva idei din cele pe care acesta le promova cu energie şi talent în scrierile sale jurnalistice? Foarte puţini, cred, căci altfel, dacă le-ar fi ajuns la urechi aceste idei şi ar fi avut bunul simţ de a şi le însuşi, viaţa noastră politică (şi în general viaţa publică) ar fi arătat altfel. Pentru edificarea dumneavoastră, redau câteva fragmente din jurnalistica lui Eminescu şi vă las pe dumneavoastră, dragi cititori, să apreciaţi dacă acestea nu sunt valabile şi azi, ca şi acum mai bine de-un secol. Astfel, în data de 9 mai 1879 Eminescu scria în „Timpul”: „Nu este pe faţa pământului nici o ţară în care politica zilnică să consume atâtea puteri ca în România”. Priviţi câtă energie (şi câţi bani) se consumă şi azi cu „politichia noastră de mărgăritar” şi îi veţi da dreptate genialului poet. Iar cu trei ani înainte, în 1876, el scria: „Plebea de sus face politică, iar poporul de jos se stinge!” Despre lipsa de caracter şi de omenie a politicienilor, Eminescu spune: „Nu se ştie partidele de caracter. Nu avem decât partide personale. Oameni fără caracter, fără convingere. Se aliază azi cu unii, mâine cu alţii, duşmanii de ieri devin azi prieteni în acelaşi partid. Nu te poţi bizui pe nimeni, căci nu ştii ce purtare va avea cutare în anume împrejurări”. Cât priveşte modul în care s-au format conducătorii statului român, Eminescu zice: „Politicienii conducători nu s-au întrebat ce-i statul, care-i condiţia civilizaţiei unui stat. Ei şi-au făcut cultura din gazete, nu din realitatea vie ce le-o oferă societatea noastră (…) Aceşti oameni pot fi şi ei buni la ceva, dar nu la conducerea şi organizarea unui stat. Ei formează o populaţie flotantă, care nu poate reprezenta nimic din viaţa adâncă a organismului social, nici nu exprimă ideile statului, armonia şi solidaritatea intereselor naţionale.” Şi iar despre politcianismul găunos, care favorizează pe cei servili şi lipsiţi de însuşiri personale, precum şi despre cumetrii: „Într-adevăr, ce se cere azi pentru a fi un om mare? Merit? Nu. Ştiinţă? Nici câtu-i negru sub unghie. Avere, poate? Nici avere. Se cere să fii resbotezat în numele tatălui C.A. Rosetti, a fiului Ion Brătianu şi a sfântului duh Carada…” Acum înlocuiţi dumneavoastră „trinitatea” de pe vremea lui Eminescu, cu cele din viaţa politică a zilelor noastre: „Iliescu, Năstase, Vanghelie” sau „Tăriceanu, Patriciu, Orban” sau „Băsescu, Boc, Udrea”… Oare cine urmează?
Ioan HĂNŢULESCU

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI