Când sunt Paștele ortodox și catolic 2025. Se sărbătoresc la aceeași dată
Când sunt Paștele ortodox și catolic în anul 2025. Se sărbătoresc la aceeași dată
Paștele ortodox 2025 va fi sărbătorit pe 20 aprilie, iar Paștele catolic 2025 se va celebra, de asemenea, în aceeași zi, pe 20 aprilie. Astfel, în acest an, cele două sărbători se vor întâlni pe aceeași dată!
Paștele este o sărbătoare mobilă, iar data sa variază de la un an la altul, influențând și alte sărbători, precum Rusaliile.
Regula pentru stabilirea datei a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea din anul 325 d.Hr. Conform acesteia, Paștele Ortodox se sărbătorește în fiecare an în duminica imediat următoare lunii pline ce urmează echinocțiului de primăvară.
Citește și: Mesaje de Paște. Urări de Paște. Felicitări de Paște care pot fi transmise prin SMS de Sfintele Paști
Dacă această duminică coincide cu Paștele evreiesc (14 Nisan, adică a șaptea lună în calendarul ebraic), sărbătoarea ortodoxă va fi mutată în duminica următoare.
Floriile 2025 vor fi celebrate pe 13 aprilie atât de ortodocși, cât și de catolici. Această sărbătoare este întâmpinată cu bucurie de credincioși, dar și cu conștientizarea că urmează Săptămâna Mare, o perioadă de tristețe și meditație.
În tradițiile din unele regiuni, în ziua de Florii se coc pâini de grâu, câte una pentru fiecare membru al familiei. Aceste pâini variază în formă și dimensiune, în funcție de vârsta celor din familie.
Citește și: Mesaje de Florii • Urări de Florii • Felicitări de Florii care pot fi transmise prin SMS de Florii
Un alt obicei este ca fetele să fiarbă apă cu bucuioc la miezul nopții și să se spele cu ea a doua zi pentru a avea păr frumos și strălucitor. De asemenea, gospodinele scot hainele și veșmintele la aer, simbolic pentru a le curăța de praf, rău și necurăție.
Paștele reprezintă momentul în care comemorăm înfrângerea morții și începutul unei vieți veșnice, când lăudăm pe Mântuitorul, Cel binecuvântat și preamărit, Dumnezeul părinților noștri.
Pentru a trăi această Înviere în mod adevărat, suntem chemați să iertăm totul pentru Înviere și să strigăm: „Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le”.
Citește și: Obiceiuri, tradiții și superstiții românești de Paște. Credințe și Superstiții de Paște
Postul Paștelui este cel mai lung și aspru dintre cele patru posturi importante din Biserica Ortodoxă. De aceea, este adesea numit Postul Mare, amintind de cele 40 de zile de post ținute de Mântuitor înainte de începerea misiunii sale mesianice.
Inițial, durata și modul postirii nu erau uniforme, iar în primele trei secole, unii creștini posteau doar o zi, alții două sau trei, iar în Ierusalim, în secolul IV, postul dura opt săptămâni. În apus, în aceeași perioadă, postul era de 40 de zile.
În secolul al IV-lea, Biserica Ortodoxă a adoptat o perioadă de șapte săptămâni pentru Postul Mare, practică ce se păstrează și astăzi.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
14 decembrie: 69 de ani de la aderarea României la Organizaţia Naţiunilor Unite În urmă cu 70 de ani, la 14 decembrie 1955, România devenea, alături de alte 15 state, membru cu drepturi depline în Organizaţia Naţiunilor Unite (O.N.U.). Contextul geopolitic postbelic şi constituirea O.N.U. vor marca reaşezarea relaţiilor internaţionale într-o nouă configuraţie, ducând la […]
În 13 decembrie, credincioșii catolici și ortodocși o celebrează pe Sfânta Muceniță Lucia, fecioara din Siracuza
În fiecare an, pe 13 decembrie, credincioșii catolici și ortodocși deopotrivă o celebrează pe Sfânta Muceniță Lucia, fecioara din Siracuza Este considerată a fi patroana spirituală a oftalmologilor și protectoarea vederii și a ochilor. Se știe despre Sfânta Muceniţă Lucia că provenea din Siracuza, Sicilia. Pentru că, într-o zi, mama ei s-a îmbolnăvit, ea a […]
13 decembrie: Ziua Tipografilor La 13/26 decembrie 1918, la București, a avut loc o mare manifestație a tipografilor din București, care au demonstrat pașnic pentru revendicările lor social-economice, precum și pentru ceea ce numim astăzi ”libertatea presei”. În acea zi, cei aproape 600 de muncitori tipografi din Capitală au încetat lucrul, îndreptându-se spre Ministerul Industriei […]