Când scăpăm de criză? Adrian Negrescu vede semne de redresare economică: ,,Vedem luminița de la capătul tunelului”

Când scăpăm de criză? Adrian Negrescu vede semne de redresare economică: ,,Vedem luminița de la capătul tunelului”

Analistul economic Adrian Negrescu a publicat pe Facebook în urmă cu două zile o evaluare ceva mai optimistă decât de obicei a evoluției recente a economiei, după o perioadă dominată de inflație ridicată, consum redus și scumpiri ale utilităților. El spune că, în ciuda presiunilor, datele din ultimele săptămâni indică o schimbare de ritm.

Negrescu arată că aprobarea versiunii revizuite a PNRR, cu investiții estimate la 10 miliarde de euro până vara viitoare, este dublată de alte patru evoluții favorabile. Prima se referă la avansul economiei în trimestrul al treilea: „Economia a crescut peste așteptări, în trimestrul trei, cu 1,4% față de T3 2024. Evoluția, influențată bineînțeles de inflație, indică ceea ce spuneam acum câteva luni, că economia s-a restructurat, iar efectele încep să se vadă.”

O altă schimbare apare în industrie, unde producția a urcat în septembrie cu 2,6% față de anul trecut și cu 1,1% față de luna anterioară, după șapte trimestre de scădere. Impactul se vede și la exporturi, care au crescut cu 9% față de septembrie 2024, septembrie fiind luna cu cel mai ridicat nivel al exporturilor în acest an.

Analistul subliniază și evoluția costurilor de finanțare: „Am coborât, în sfârșit, sub 7%, iar acest lucru arată că investitorii au perceput în sens pozitiv deciziile luate la ECOFIN în privința României.”

Semne bune anul are

În ansamblu, Negrescu descrie o economie încă presată de scăderea vânzărilor și de diminuarea creditului comercial, dar cu perspective mai bune decât în prima jumătate a anului. „După primele trei trimestre, creșterea economică este de +0,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, accelerând de la +0,3% în primele două trimestre. La cum arată perspectivele, ideea de recesiune pare scoasă din calcul.”

Pentru o creștere solidă, acesta consideră că sunt necesare două direcții majore: reducerea prețului energiei produse de companiile de stat și un buget realist pentru 2026, fără presiunea unor noi taxe și cu măsuri de stimulare a economiei.

În final, Negrescu subliniază că analiza sa se concentrează pe partea pozitivă fără a ignora însă dificultățile: „Pe ansamblu, populația e secătuită din punct de vedere financiar, micile afaceri abia se descurcă iar inflația este cea mai mare din UE. Însă, într-o mare de probleme este bine să vedem și veștile pozitive. Să avem încredere în capacitatea economiei de a se reinventa, de a se adapta provocărilor generate de criză.”

,,Vedem luminița de la capătul tunelului? Din punct de vedere macroeconomic, ultimele zile au adus o serie de vești pozitive din economie.

Dincolo de aprobarea PNRR-ului revizuit, care va aduce investiții de 10 miliarde de euro până vara viitoare, există încă patru vești excelente, din perspectiva evoluției macroeconomice.

În primul rând, economia a crescut peste așteptări, în trimestrul trei, cu 1,6% față de T3 2024. Evoluția, influențată bineînțeles de inflație, indică ceea ce spuneam acum câteva luni – că economia s-a restructurat, iar efectele încep să se vadă.

O altă veste pozitivă este dată de dinamica producției industriale. În septembrie, producția industrială a crescut cu 2,6% față de aceeași perioadă din anul trecut și cu 1,1% față de luna anterioară. Creșterea este una încă redusă, însă e de remarcat că vine după 7 trimestre consecutive de scădere.

Creșterea producției se resimte într-un alt domeniu cheie – cel al exporturilor, care au crescut cu 9% faţă septembrie 2024. Septembrie a fost cea mai bună lună pentru exporturi din acest an.

În fine, cea de-a patra veste pozitivă vine din zona dobânzilor la care se împrumută România. Am coborât, în sfârșit, sub 7%, iar acest lucru arată că investitorii au perceput în sens pozitiv deciziile luate la ECOFIN în privința României.

Da, pe ansamblu, economia reușește cu greu să facă față provocărilor generate de inflație, de scăderea vânzărilor, de diminuarea creditului comercial, de toate problemele rezultate din creșterea prețului utilităților.

Însă partea pozitivă este că, așa cum spun și cei de la Erste, perspectivele s-au îmbunătățit. După primele trei trimestre, creșterea economică este de +0,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, accelerând de la +0,3% în primele două trimestre.

La cum arată perspectivele, ideea de recesiune pare scoasă din calcul. Altfel spus, vedem luminița de la capătul tunelului dar va fi nevoie de ceva timp până când economia se va reașeza pe o tendință clară de creștere.

Ce trebuie să facem pentru a reveni pe o creștere economică solidă? În primul rând, cred că trebuie luate măsuri pentru a reduce prețul energiei produsă de companiile de stat, în condițiile în care mare parte din inflație este cauzată de scumpirea acesteia.

În al doilea rând, e nevoie de un buget realist pentru 2026, care să scoată din ecuație necesitatea unor noi creșteri de taxe, iar pe de altă parte e nevoie de măsuri pentru stimularea economiei, a consumului.

O să spună mulți că am ales doar veștile pozitive. Da, e adevărat, pe ansamblu, populația e secătuită din punct de vedere financiar, micile afaceri abia se descurcă iar inflația este cea mai mare din UE.

Însă, într-o mare de probleme este bine să vedem și veștile pozitive. Să avem încredere în capacitatea economiei de a se reinventa, de a se adapta provocărilor generate de criză. Să fim optimiști într-o mare de pesimism indus de politicienii care văd în reforme pericolul anulării privilegiilor de care profită cu vârf și îndesat”, a scris Negrescu pe Facebook.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI