Investitori români la fabrica de zahăr din Luduș! Unitatea își redeschide porțile, în condițiile în care importăm 70% din consumul de zahăr

Anul acesta, sfecla de zahăr pare să prospere în Mureș, iar fermierii se bucură de perspective îmbucurătoare. Se anunță o creștere a producției de zahăr românesc, o veste bună pentru piața locală, având în vedere reluarea activității fabricii de prelucrare din Luduș.

În trecut, fabrica din Luduș a fost un loc de muncă pentru peste o mie de oameni în anii ’80. Cu toate acestea, după privatizare, a fost închisă de către noii proprietari, un grup de investitori francezi, din cauza problemelor financiare înregistrate.

Însă, acum, oamenii de afaceri români au intervenit pentru a salva situația și pentru a reda vieții fabricii. Pe lângă Luduș, România mai are doar o singură fabrică de prelucrare a sfeclei de zahăr, situată la Roman, în județul Neamț.

După o vară generoasă în precipitații, fermierii din Mureș care au ales să investească în sfecla de zahăr se bucură de o producție promițătoare. Ei sunt încântați de rezultatele obținute.

Fulop Zoltan, un fermier local, declară: „Acum doi ani am obținut 60 de tone pe hectar. Sperăm ca și în acest an să reușim să atingem aceeași producție de 60 de tone.”

Alb Liviu, alt fermier, adaugă: „Suntem într-o zonă propice pentru cultura sfeclei de zahăr. Deși această cultură implică costuri ridicate, cu un preț de peste 12.000 de lei pe hectar, subvențiile ne permit totuși să obținem o marjă de profit acceptabilă.”

Peste 100 de fermieri au pus bazele acestui proiect și acum iau în considerare extinderea suprafețelor cultivate, mai ales că o mare parte din producție va fi prelucrată la fabrica din Luduș. Fabrica, care a fost închisă acum doi ani, deși avea o vechime de peste un secol, se pregătește să-și reia activitatea.

Silvia Jude, director executiv al Direcției pentru Agricultură a județului Mureș, afirmă: „Am înregistrat 116 contracte încheiate între fermieri și fabrica din Luduș și Bacău, cu o producție cuprinsă între 46 și 82 de tone pe hectar.”

Cu toate acestea, reluarea producției vine cu propriile sale provocări, care urmează să fie depășite în timp.

Sergiu Marinescu, consultant în fabrica de zahăr, explică: „Producția de 160-170 de mii de tone ne va asigura funcționarea pentru doar 50 de zile, iar pe viitor vom vedea cum evoluează lucrurile.”

Daniel Preda, reprezentant al sindicatului din fabrica de zahăr, adaugă: „Unii dintre angajații fabricii s-au orientat către alte locuri de muncă, în timp ce alții s-au întors sau au fost angajați ca sezonieri, pentru a lucra în perioada recoltării.”

Suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr a scăzut semnificativ în ultimii ani în România. Dacă în 2014 ajungea la aproape 1,4 milioane de tone, în 2020 s-a redus la jumătate. Acest lucru a condus la o creștere semnificativă a importurilor de zahăr, care au atins 140 de milioane de euro doar în 2020, deoarece producția internă acoperă doar 30% din consumul total.

Sursa: stirileprotv.ro

Ajutor financiar pentru pensionari 2023: Seniorii cu pensii până în 3.000 de lei vor primi în octombrie a două tranșă de bani de la Guvern

În luna octombrie 2023, pensionarii urmează să primească bani în plus, iar sumele vor fi acordate prin casele de pensii.

Citește și: Ajutor financiar pentru pensionari cu pensii sub 1.500 de lei. Condițiile de acordare, anunțate de către șeful Casei de Pensii

Aceste sume în plus se acordă în conformitate cu Ordonanța de Urgență nr. 168 din 8 decembrie 2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Concret, pensionarii cu pensiile până în 3.000 de lei vor primi a două tranșă din ajutorul financiar promis de Guvernul României. Seniorii vor primi sume cuprinse între 300 și 500 de lei.

Cei cu pensia până în 1.500 de lei inclusiv vor beneficia de un ajutor de 500 de lei.

Banii sunt acordați în conformitate cu Articolul X din OUG nr. 168/2022

(1) În anul 2023 se acordă un ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat și beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, astfel:

a) în cuantum de 1.000 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este de până la 1.500 lei inclusiv;
b) în cuantum de 800 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 1.501 lei și 2.000 lei inclusiv;
c) în cuantum de 600 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 2.001 lei și 3.000 lei inclusiv.

(2) Ajutorul financiar prevăzut la alin. (1) se plătește în două tranșe, în lunile ianuarie 2023, respectiv octombrie 2023, astfel:
a) în cuantum de 500 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este de până la 1.500 lei inclusiv;
b) în cuantum de 400 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 1.501 lei și 2.000 lei inclusiv;
c) în cuantum de 300 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 2.001 lei și 3.000 lei inclusiv.

(3) Prin sintagma venituri lunare prevăzută la alin. (1) și (2) se înțelege:
a) venituri din pensii acordate în sistemul public de pensii, plătite în luna ianuarie 2023, respectiv octombrie 2023;

b) venituri din pensii acordate în sistemele neintegrate sistemului public de pensii, plătite în luna ianuarie 2023, respectiv octombrie 2023;

c) venituri din drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, cu excepția veniturilor din indemnizațiile acordate persoanelor prevăzute la art. 4 alin. (2) și art. 18 alin. (1) lit. c) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, și a veniturilor din drepturile acordate persoanelor prevăzute de Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, cu modificările și completările ulterioare, și plătite în luna ianuarie 2023, respectiv octombrie 2023, prin casele teritoriale de pensii/casele sectoriale de pensii;

d) venituri din indemnizația socială pentru pensionari acordată în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2009, cu modificările și completările ulterioare;

e) venituri din salarii și asimilate salariilor, astfel cum sunt definite la art. 76 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, raportate în „Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate“, al cărei termen de depunere, conform art. 147 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, este luna anterioară celei în care se efectuează calculul drepturilor aferente lunii în care se plătește ajutorul financiar.

(4) Ajutorul financiar prevăzut la alin. (1) se acordă în situația în care veniturile cumulate prevăzute la alin. (3) și realizate de aceeași persoană sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei, 2.000 lei și, respectiv, 3.000 lei.

Ajutorul financiar se plătește prin casele de pensii

Articolul XI

Ajutorul financiar prevăzut la art. X alin. (1) se plătește, din oficiu, în luna ianuarie 2023, respectiv octombrie 2023, prin casele teritoriale de pensii/casele sectoriale de pensii, și se suportă din bugetul de stat, prin bugetele Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații.

Articolul XII

(1) În cazul pensionarilor care beneficiază de pensie de urmaș, ajutorul financiar prevăzut la art. X alin. (1) se acordă fiecărui urmaș în parte.

(2) Ajutorul financiar se acordă în cuantumul integral prevăzut la art. X chiar dacă veniturile plătite în luna ianuarie 2023, respectiv octombrie 2023 sunt aferente unei fracțiuni de lună.

(3) În cazul pensionarilor și beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, care în luna ianuarie 2023, respectiv octombrie 2023 încasează diferențe de drepturi bănești, cuvenite și neîncasate, aferente unor perioade anterioare lunii ianuarie 2023, respectiv octombrie 2023, la determinarea plafonului prevăzut la art. X alin. (1) nu se iau în considerare aceste drepturi.

Articolul XIII

(1) Ajutorul financiar prevăzut la art. X se acordă pensionarilor și beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, aflați în evidența caselor teritoriale de pensii/caselor sectoriale de pensii, care au domiciliul în România.

(2) Persoanele care au locul de ședere/reședința obișnuită în străinătate nu beneficiază de ajutorul financiar prevăzut la art. X.

Articolul XIV

(1) Casele de pensii organizate în cadrul sistemelor de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii vor pune la dispoziția Casei Naționale de Pensii Publice toate informațiile necesare solicitate de aceasta, în vederea aplicării prevederilor art. X.

(2) Casa Națională de Pensii Publice pune la dispoziția caselor de pensii sectoriale informațiile solicitate de acestea, existente în evidența proprie, în vederea aplicării prevederilor art. X.

Sursa: bugetul.ro

Patronii români se feresc de tinerii în căutarea unui loc de muncă! „Nu stau mai mult de șase luni”

Tendința actuală arată că tot mai puțini angajatori sunt dispuși să investească în dezvoltarea tinerilor fără experiență, deoarece mulți dintre aceștia decid să plece după doar câteva luni de muncă.

Tinerii, fiind înclinați spre indecizie și lipsindu-le răbdarea de a acumula experiență, conform specialiștilor în recrutare, caută acum cu ardoare poziții în domeniul pe care îl studiază. Prin urmare, ei evită în mare măsură posturile temporare în cafenele sau restaurante.

Andrei, în vârstă de 21 de ani și student la Comunicare în anul trei, se confruntă cu această realitate. El a trimis CV-ul la 20 de firme, dar nu a primit niciun răspuns favorabil, așa că s-a angajat temporar ca vânzător într-un centru comercial. Andrei își împărtășește experiența: „Mi s-a pus întrebarea dacă am experiență în domeniu, am răspuns că sunt student la licență și mi s-a spus că avem nevoie de minim doi ani de experiență în domeniu. Am început să caut joburi online și să aplic acolo.”

Pe de altă parte, angajatorii se feresc de candidații tineri și preferă să se concentreze asupra celor care caută stabilitate. Reprezentanții unei companii din Cluj explică decizia lor: „În acest moment, preferăm să ne concentrăm pe angajați cu puțin mai multă experiență. În cazul colegilor care încep primul lor job într-o companie, există posibilitatea ca, după un anumit timp, să simtă tentația de a experimenta sau de a căuta o altă companie, ceea ce poate duce la o fluctuație mai mare.”

Specialiștii în domeniul resurselor umane confirmă că mulți dintre tinerii la început de carieră nu rămân mult timp la primul loc de muncă. Mobilitatea este ridicată, iar schimbarea frecventă a locului de muncă devine o tendință.

Această realitate poate reprezenta o problemă pentru angajatori, deoarece integrarea tinerilor în companii și dezvoltarea lor eficientă necesită timp, mentori și colegi cu experiență care să îi ajute și să îi învețe. Nu toate companiile dispun de aceste resurse.

În prezent, rata șomajului în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani este semnificativă, aproape 22%, conform celor mai recente date furnizate de Institutul Național de Statistică. Această situație reflectă complexitatea pieței muncii pentru tinerii fără experiență și pentru angajatori.

Sursa: stirileprotv.ro