Câmpia Libertății din Blaj a intrat în reabilitare, iar accesul va fi restricționat timp de un an

Câmpia Libertății din Blaj a intrat în luna iulie în reabilitare, iar accesul pe acest obiectiv, vizitat anual de circa 5.000 de turiști, va fi restricționat timp de un an, investiția urmând să se ridice la circa 700.000 de euro.

Câmpia Libertății, locul unde în mai 1848, la Marea Adunare Națională, circa 40.000 de români au strigat ”Noi vrem să ne unim cu țara!”, a intrat în reabilitare, lucrările fiind efectuate de o firmă din Târgu Mureș.

Potrivit proiectului, aleile de pe laturile vest și est vor fi amenajate cu piatră cubică, iar cele pietonale cu plăci de bazalt. Primarul municipiului Blaj, Gheorghe Valentin Rotar, a declarat că pe părțile laterale ale câmpiei se va amplasa mobilier urban, bănci de fier și cișmele, iar Ansamblul ”Gloria” și cele 26 de busturi de bronz ale pașoptiștilor vor fi iluminate arhitectural.

Totodată, gazonul va fi nivelat și însămânțat, iar infrastructura de canalizare și apă, respectiv instalațiile electrice vor fi refăcute.

”Pentru ca oamenii să nu intre în noroi atunci când va ploua, două alei vor brăzda câmpia la nivelul ierbii. Obiectivul va fi împrejmuit cu un gard frumos de lemn, iar aleile de acces vor fi modernizate și frumos iluminate. Se va lucra în lemn, piatră și fier. E un proiect special, care e mai greu de descris în cuvinte”, a declarat Rotar.

Cu excepția locurilor de joacă, accesul pe câmpie va fi restricționat timp de un an până la finalizarea lucrărilor. Investiția se va ridica la 700.000 de euro.

Pe Câmpia Libertății se desfășoară, din 2013, Blaj aLive, unul dintre cele mai mari festivaluri din județul Alba.

Ultimele îmbunătățiri ale acestui obiectiv au fost realizate în anul 1998, la vizita fostului președinte Emil Constantinescu.

Câmpia Libertății este situată în lunca Târnavei Mari, în spatele catedralei și a școlilor, aici având loc Marea Adunare Națională din mai 1848. Obiectivul a primit acest nume după ce 40.000 de persoane au strigat, aici, ”Noi vrem să ne unim cu țara!”.

Istoria spune că tot aici, în 1911 s-au ținut serbările semicentenarului ASTREI la care au luat parte oameni de știință și cultură, în timp ce Aurel Vlaicu zbura cu propriul avion deasupra mulțimii. Pe această câmpie a aterizat și avionul care aducea vestea cea mare a reintrării României în război, pentru eliberarea Transilvaniei.

În 1973, cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la Revoluţia din 1848, aici au fost dezvelite 24 de busturi ale unor personalități ale istoriei și culturii românești. În prezent sunt 26 de statui.

În 1977, pe Câmpia Libertății a fost ridicat Ansamblul monumental ”Gloria”, un monument de piatră, înalt de 18 metri, pe care este scris „La 15 mai 1848, pe Câmpia Libertăţii, reprezentanţii poporului român au rostit răspicat dorinţa arzătoare a realizării unităţii naţionale a statului naţional român, visul de aur al unor veacuri de suferinţă şi luptă prin istoricele cuvinte: <Vrem să ne unim cu ţara>”. Monumentul mai este compus din statuile a trei tinere fete, turnate din bronz, care reprezintă cele trei mari provincii istorice româneşti: Moldova, Muntenia şi Ardealul.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI