Bucătăria românească, o farfurie plină cu istorie. Care sunt cele mai cunoscute mâncăruri tradiţionale ale românilor
Bucătăria românească, o farfurie plină cu istorie. Cele mai cunoscute mâncăruri tradiţionale ale românilor
Gastronomia românească, la fel ca şi cultura, reflectă, prin fiecare fel de mâncare, vasta istorie a ţării. Din cele mai vechi timpuri, ocupaţiile de bază ale românilor au fost agricultura, creşterea animalelor şi vânătoarea, astfel că bucătaria românească s-a bucurat mai tot timpul de o gamă variată de produse vegetale, produse din carne şi lactate tradiţionale.
În urma migraţiilor şi a ocupaţiilor altor popoare ce au survenit de-a lungul timpului şi prin îmbinarea culturilor acestora, bucătaria românească a fost influenţată de cea balcanică, turcească, germană, sârbească, italiană, maghiară, iar, în prezent, diversitatea preparatelor occidentale îşi pune amprenta şi asupra bucatelor româneşti.
Cultura gastronomică a României a moştenit numeroase obiceiuri culinare: românii sunt răspunzători pentru placintă, turcii pentru ciorba de perişoare, chiftele şi ardei umpluţi, grecii pentru musaca, Austria a contribuit cu deliciosul şniţel, iar bulgarii cu numeroase feluri de mâncare cu legume, cum ar fi zacusca, intrată cu drepturi depline în iscusinţa gospodinelor în fiecare toamnă.
Unul dintre felurile de mâncare tradiţională românească este mămăliga, mult mai cunoscută în lume sub numele de polenta. Folosită în trecut ca substitut pentru pâine, acest preparat din făină de porumb, apă şi sare, este des întâlnit în restaurantele tradiţional româneşti, alături de preparate simple din carne de porc sau vită, brânzeturi şi cârnaţi româneşti, sarmale sau vânat.
Un aport important în cultura culinară românească l-a avut chiar Biserica Ortodoxă, prin praznicele rânduite de marile sărbători religioase, la care se prepară mâncăruri specifice precum piftia, cozonacul sau caltaboşii.
Deşi mai puţin cunoscută în afara graniţelor, bucătăria românească se bucură întotdeauna de aprecieri sincere şi entuziasm în rândul turiştilor de pretutindeni, surprinşi să găsească în farfurie un preparat poate cunoscut şi, totuşi, al cărui gust să fie mult diferit datorită mirodeniilor şi metodelor de gătire româneşti.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
30 ianuarie: Sfinții Trei Ierarhi – Vasile, Grigorie și Ioan, protectorii școlilor teologice. Tradiții și superstiții
30 ianuarie: Sfinții Trei Ierarhi – Vasile, Grigorie și Ioan, protectorii școlilor teologice. Tradiții și superstiții În fiecare an, pe data de 30 ianuarie, sunt prăznuiți Sfinții Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur. Sărbătoarea cu cruce roșie în calendarul ortodox semnifică unitatea creștinilor. Deşi Biserica i-a pomenit separat în […]
29 ianuarie: Ziua Internațională a Automobilului. De la primul Motorwagen la mașinile moderne fără șofer
29 ianuarie: Ziua Internațională a Automobilului. De la primul Motorwagen la mașinile moderne fără șofer Istoria automobilului începe în 29 ianuarie 1886, atunci când Karl Benz înregistra proiectul său vehicul propulsat de un motor cu benzină’ pentru breventul de inventator. Motorwagen era realizarea inginerului Karl Benz, vehicul cu trei roți, propulsat de un motor cu […]
Calendar ortodox: 28 ianuarie – este prăznuit Sfântul Efrem Sirul, autorul celei mai frumoase rugăciuni a Ortodoxiei
Calendar ortodox: 28 ianuarie – este prăznuit Sfântul Efrem Sirul, autorul celei mai frumoase rugăciuni a Ortodoxiei În data de 28 ianurie, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe preacuviosul părinte Sfântul Efrem Sirul, supranumit „Harpa Duhului”, datorită celor peste 400 de imne pe care le-a compus, din care face parte și cea mai frumoasă rugăciune a […]