Bucătăria românească, o farfurie plină cu istorie. Care sunt cele mai cunoscute mâncăruri tradiţionale ale românilor
Bucătăria românească, o farfurie plină cu istorie. Cele mai cunoscute mâncăruri tradiţionale ale românilor
Gastronomia românească, la fel ca şi cultura, reflectă, prin fiecare fel de mâncare, vasta istorie a ţării. Din cele mai vechi timpuri, ocupaţiile de bază ale românilor au fost agricultura, creşterea animalelor şi vânătoarea, astfel că bucătaria românească s-a bucurat mai tot timpul de o gamă variată de produse vegetale, produse din carne şi lactate tradiţionale.
În urma migraţiilor şi a ocupaţiilor altor popoare ce au survenit de-a lungul timpului şi prin îmbinarea culturilor acestora, bucătaria românească a fost influenţată de cea balcanică, turcească, germană, sârbească, italiană, maghiară, iar, în prezent, diversitatea preparatelor occidentale îşi pune amprenta şi asupra bucatelor româneşti.
Cultura gastronomică a României a moştenit numeroase obiceiuri culinare: românii sunt răspunzători pentru placintă, turcii pentru ciorba de perişoare, chiftele şi ardei umpluţi, grecii pentru musaca, Austria a contribuit cu deliciosul şniţel, iar bulgarii cu numeroase feluri de mâncare cu legume, cum ar fi zacusca, intrată cu drepturi depline în iscusinţa gospodinelor în fiecare toamnă.
Unul dintre felurile de mâncare tradiţională românească este mămăliga, mult mai cunoscută în lume sub numele de polenta. Folosită în trecut ca substitut pentru pâine, acest preparat din făină de porumb, apă şi sare, este des întâlnit în restaurantele tradiţional româneşti, alături de preparate simple din carne de porc sau vită, brânzeturi şi cârnaţi româneşti, sarmale sau vânat.
Un aport important în cultura culinară românească l-a avut chiar Biserica Ortodoxă, prin praznicele rânduite de marile sărbători religioase, la care se prepară mâncăruri specifice precum piftia, cozonacul sau caltaboşii.
Deşi mai puţin cunoscută în afara graniţelor, bucătăria românească se bucură întotdeauna de aprecieri sincere şi entuziasm în rândul turiştilor de pretutindeni, surprinşi să găsească în farfurie un preparat poate cunoscut şi, totuşi, al cărui gust să fie mult diferit datorită mirodeniilor şi metodelor de gătire româneşti.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
27 mai 1600: Prima unire politică a celor trei țări române. Mihai Viteazul devine „domn al Țării Românești, Ardealului și Moldovei”
27 mai 1600: Prima unire politică a celor trei țări române. Mihai Viteazul devine „domn al Țării Românești, Ardealului și Moldovei” În timpul domniei lui Mihai Viteazul, la 27 mai 1600, s-a realizat pentru prima dată unirea politică a celor trei țări românești cu un singur conducător. În punctul cel mai înalt al destinului sau […]
27 mai: ”Ziua Psihologului” – Psihologii din întreaga țară sărbătoresc 21 ani de când această profesie a fost reglementată
27 mai: ”Ziua Psihologului” – Psihologii din întreaga țară sărbătoresc 21 ani de când această profesie a fost reglementată În 2004, Parlamentul României a emis legea priving exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființându-se Colegiul Psihologilor din România. Această profesie rămâne a fi una din cele mai importante şi necesare societății. Psihologii, […]
Povestea fascinantă a locuitorilor „Ţării Moţilor”, oamenii dârzi din Ţinutul Aurului care i-au dat istoriei pe Horea şi Avram Iancu
Povestea fascinantă a locuitorilor „Ţării Moţilor”, oamenii dârzi din Ţinutul Aurului care i-au dat istoriei pe Horea şi Avram Iancu Povestea locuitorilor „Ţării Moţilor” este fascinantă. Moţii sunt o comunitate aparte care trăieşte în satele din ţinuturile înalte ale Munţilor Apuseni. Deşi în mod tradiţional moţii sunt consideraţi doar localnici ai câtorva sate din jurul […]