Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

Bucătăria românească, o farfurie plină cu istorie. Care sunt cele mai cunoscute mâncăruri tradiţionale ale românilor

Ziarul Unirea

Publicat

în

Bucătăria românească, o farfurie plină cu istorie. Cele mai cunoscute mâncăruri tradiţionale ale românilor

Gastronomia românească, la fel ca şi cultura, reflectă, prin fiecare fel de mâncare, vasta istorie a ţării. Din cele mai vechi timpuri, ocupaţiile de bază ale românilor au fost agricultura, creşterea animalelor şi vânătoarea, astfel că bucătaria românească s-a bucurat mai tot timpul de o gamă variată de produse vegetale, produse din carne şi lactate tradiţionale.

În urma migraţiilor şi a ocupaţiilor altor popoare ce au survenit de-a lungul timpului şi prin îmbinarea culturilor acestora, bucătaria românească a fost influenţată de cea balcanică, turcească, germană, sârbească, italiană, maghiară, iar, în prezent, diversitatea preparatelor occidentale îşi pune amprenta şi asupra bucatelor româneşti.

Cultura gastronomică a României a moştenit numeroase obiceiuri culinare: românii sunt răspunzători pentru placintă, turcii pentru ciorba de perişoare, chiftele şi ardei umpluţi, grecii pentru musaca, Austria a contribuit cu deliciosul şniţel, iar bulgarii cu numeroase feluri de mâncare cu legume, cum ar fi zacusca, intrată cu drepturi depline în iscusinţa gospodinelor în fiecare toamnă.

Unul dintre felurile de mâncare tradiţională românească este mămăliga, mult mai cunoscută în lume sub numele de polenta. Folosită în trecut ca substitut pentru pâine, acest preparat din făină de porumb, apă şi sare, este des întâlnit în restaurantele tradiţional româneşti, alături de preparate simple din carne de porc sau vită, brânzeturi şi cârnaţi româneşti, sarmale sau vânat.

Un aport important în cultura culinară românească l-a avut chiar Biserica Ortodoxă, prin praznicele rânduite de marile sărbători religioase, la care se prepară mâncăruri specifice precum piftia, cozonacul sau caltaboşii.

Deşi mai puţin cunoscută în afara graniţelor, bucătăria românească se bucură întotdeauna de aprecieri sincere şi entuziasm în rândul turiştilor de pretutindeni, surprinşi să găsească în farfurie un preparat poate cunoscut şi, totuşi, al cărui gust să fie mult diferit datorită mirodeniilor şi metodelor de gătire româneşti.


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Opinii - Comentarii

Opinii - Comentarii

Când pică Paștele ortodox și catolic în 2025 și în următorii ani – calendar

Ziarul Unirea

Publicat

în

Calendar creștin: Când pică Paștele ortodox 2025 și Paștele catolic 2025. Sărbători de Paște 2025 și în urmatorii ani. Când cade în anul 2026, 2027 Paștele ortodox 2025 este în data de 20 aprilie, iar Paștele catolic 2025  se sărbătorește tot în 20 aprilie. În anul 2025 Paștele ortodox și cel catolic se sărbătoresc la […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Copyright © 2004 - 2025 Ziarul Unirea