Bucătăria românească, o farfurie plină cu istorie. Care sunt cele mai cunoscute mâncăruri tradiţionale ale românilor
Bucătăria românească, o farfurie plină cu istorie. Cele mai cunoscute mâncăruri tradiţionale ale românilor
Gastronomia românească, la fel ca şi cultura, reflectă, prin fiecare fel de mâncare, vasta istorie a ţării. Din cele mai vechi timpuri, ocupaţiile de bază ale românilor au fost agricultura, creşterea animalelor şi vânătoarea, astfel că bucătaria românească s-a bucurat mai tot timpul de o gamă variată de produse vegetale, produse din carne şi lactate tradiţionale.
În urma migraţiilor şi a ocupaţiilor altor popoare ce au survenit de-a lungul timpului şi prin îmbinarea culturilor acestora, bucătaria românească a fost influenţată de cea balcanică, turcească, germană, sârbească, italiană, maghiară, iar, în prezent, diversitatea preparatelor occidentale îşi pune amprenta şi asupra bucatelor româneşti.
Cultura gastronomică a României a moştenit numeroase obiceiuri culinare: românii sunt răspunzători pentru placintă, turcii pentru ciorba de perişoare, chiftele şi ardei umpluţi, grecii pentru musaca, Austria a contribuit cu deliciosul şniţel, iar bulgarii cu numeroase feluri de mâncare cu legume, cum ar fi zacusca, intrată cu drepturi depline în iscusinţa gospodinelor în fiecare toamnă.
Unul dintre felurile de mâncare tradiţională românească este mămăliga, mult mai cunoscută în lume sub numele de polenta. Folosită în trecut ca substitut pentru pâine, acest preparat din făină de porumb, apă şi sare, este des întâlnit în restaurantele tradiţional româneşti, alături de preparate simple din carne de porc sau vită, brânzeturi şi cârnaţi româneşti, sarmale sau vânat.
Un aport important în cultura culinară românească l-a avut chiar Biserica Ortodoxă, prin praznicele rânduite de marile sărbători religioase, la care se prepară mâncăruri specifice precum piftia, cozonacul sau caltaboşii.
Deşi mai puţin cunoscută în afara graniţelor, bucătăria românească se bucură întotdeauna de aprecieri sincere şi entuziasm în rândul turiştilor de pretutindeni, surprinşi să găsească în farfurie un preparat poate cunoscut şi, totuşi, al cărui gust să fie mult diferit datorită mirodeniilor şi metodelor de gătire româneşti.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
În fiecare an, la 11 iulie, este sărbătorită Ziua mondială a populaţiei. Ea a fost marcată pentru prima dată în 1989, la recomandarea Consiliului Director al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), cu scopul declarat al factorilor de decizie de a-şi concentra atenţia asupra urgenţei şi importanţei problemelor omenirii. Această dată a fost aleasă ca […]
11 iulie: Sfânta Mare Muceniță Eufimia și Sfânta Olga, pomenite de creștinii ortodocși
11 iulie: Sfânta Mare Muceniță Eufimia și Sfânta Olga, pomenite de creștinii ortodocși La 11 iulie, în calendarul creștin ortodox este pomenită Sfânta Mare Muceniță Eufimia. Era din Calcedon și a trăit în timpul prigoanelor împotriva creștinilor dezlănțuite de împăratul Dioclețian (284-305). Când prefectul orașului a ordonat ca tot poporul să se adune la templul […]
10 iulie | Sărbătoarea celor 45 de Sfinți mucenici din Nicopolea Armeniei Sărbătoare din data de 10 iulie 2024 din calendarul ortodox, este data la care Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinții 45 de Mucenici din Nicopolea Armeniei. Citește și: Calendar ortodox IULIE 2024: Sfântul ILIE, cea mai importantă sărbătoare a lunii Sfinții 45 de […]