Bucătăria românească, o farfurie plină cu istorie. Care sunt cele mai cunoscute mâncăruri tradiţionale ale românilor
Bucătăria românească, o farfurie plină cu istorie. Cele mai cunoscute mâncăruri tradiţionale ale românilor
Gastronomia românească, la fel ca şi cultura, reflectă, prin fiecare fel de mâncare, vasta istorie a ţării. Din cele mai vechi timpuri, ocupaţiile de bază ale românilor au fost agricultura, creşterea animalelor şi vânătoarea, astfel că bucătaria românească s-a bucurat mai tot timpul de o gamă variată de produse vegetale, produse din carne şi lactate tradiţionale.
În urma migraţiilor şi a ocupaţiilor altor popoare ce au survenit de-a lungul timpului şi prin îmbinarea culturilor acestora, bucătaria românească a fost influenţată de cea balcanică, turcească, germană, sârbească, italiană, maghiară, iar, în prezent, diversitatea preparatelor occidentale îşi pune amprenta şi asupra bucatelor româneşti.
Cultura gastronomică a României a moştenit numeroase obiceiuri culinare: românii sunt răspunzători pentru placintă, turcii pentru ciorba de perişoare, chiftele şi ardei umpluţi, grecii pentru musaca, Austria a contribuit cu deliciosul şniţel, iar bulgarii cu numeroase feluri de mâncare cu legume, cum ar fi zacusca, intrată cu drepturi depline în iscusinţa gospodinelor în fiecare toamnă.
Unul dintre felurile de mâncare tradiţională românească este mămăliga, mult mai cunoscută în lume sub numele de polenta. Folosită în trecut ca substitut pentru pâine, acest preparat din făină de porumb, apă şi sare, este des întâlnit în restaurantele tradiţional româneşti, alături de preparate simple din carne de porc sau vită, brânzeturi şi cârnaţi româneşti, sarmale sau vânat.
Un aport important în cultura culinară românească l-a avut chiar Biserica Ortodoxă, prin praznicele rânduite de marile sărbători religioase, la care se prepară mâncăruri specifice precum piftia, cozonacul sau caltaboşii.
Deşi mai puţin cunoscută în afara graniţelor, bucătăria românească se bucură întotdeauna de aprecieri sincere şi entuziasm în rândul turiştilor de pretutindeni, surprinşi să găsească în farfurie un preparat poate cunoscut şi, totuşi, al cărui gust să fie mult diferit datorită mirodeniilor şi metodelor de gătire româneşti.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
MESAJE DE 1 MAI muncitoresc 2025. SMS-uri, FELICITARI şi URĂRI care pot fi trimise de Ziua Internaţională a Muncitorilor
Mesaje de 1 Mai 2025 – Ziua Internațional a Muncii, mesaje haioase de 1 Mai, URARI, sms-uri şi FELICITARI de 1 Mai amuzante pentru: prieteni, colegi, părinți, bunici, angajați, muncitori De 1 Mai sărbătoreşti sau „sărbătoreşti prin muncă?„ – 1 Mai sărbătoare pentru clasa muncitoare! Citește și: Obiceiuri și tradiții de 1 Mai – Ziua […]
Ziua internațională a jazz-ului, sărbătorită pe data de 30 aprilie În fiecare an, pe 30 aprilie, în peste 190 de țări de pe șapte continente, se aniversează Ziua internațională a jazzului, cu scopul de a reuni comunități, școli, artiști, istorici, academicieni și pasionați de jazz din toate colțurile lumii, pentru a crea un dialog universal […]
30 aprilie, Sfântul Apostol Iacov: A fost de faţă la Schimbarea la faţă, dar şi la cele întâmplate Mântuitorului în Grădina Ghetsimani
30 aprilie, Sfântul Apostol Iacov: A fost de faţă la Schimbarea la faţă, dar şi la cele întâmplate Mântuitorului în Grădina Ghetsimani Miercuri, 30 aprilie, credincioșii îl prăznuiesc pe Sfântul Apostol Iacov, sfânt cu care oamenii, în general, sunt mai puţin familiarizaţi. Sfântul Apostol lacov, fratele Sfântului Ioan Evanghelistul, a fost unul dintre cei Doisprezece […]