Blocați din cauza pandemiei de coronvirus, powerliftierii din Alba realizează recorduri personale, deși se antrenează în condiții inedite!

În această perioadă dificilă și ciudată, în care sportul de pe întregul mapamond suferă, doi piloni ai performanței sunt fisurați semnificativ: calendarul competițional intern și internațional și, mai ales, desfășurarea pregătirii specifice. Invariabil, nu face excepție de la această “nebunie” powerliftingul, o ramură cu “greutate” în Alba, afectată din plin sub cele două aspecte.

Și totuși, în ciuda acestor inconveniente majore și a celor mai bine de două luni de “scurcircuit”, o parte dintre powerliftierii din județ au reușit recorduri personale la antrenamentele derulate în condiții mai puțin obișnuite, lucru remarcat de Ovidiu Pănăzan, președintele Federației Române de Powerlifting, organism ce are sediul în Cetatea Marii Uniri.

ELIT

*Pandemia de… powerlifting!

Atât în “starea de urgență” și, poate chiar mai dur, în “starea de alertă”, practicarea sportului a fost strangulată în interesul sănătății publice de mai multe măsuri și reglementări care trebuiau implementate conform ordinelor și directivelor medicale și politice. “Deși până acum nu am luat la cunoștință niciodată din vreo lucrare științifică din zona medicală sau sportivă că sportul poate fi atât de periculos pentru sănătate în raport cu alte activități sociale, iată că s-a înregistrat o situație nouă, pe care nu a anticipat-o nimeni sau, cei care au anticipat-o, au fost foarte discreți”, a comentat Ovidiu Pănăzan.

Cu toate aceste blocaje (bineînțeles, necesare combaterii pandemiei), sportivii foarte ambițioși și pasionați, practicanți ai powerliftingului, au reușit în mare parte să continue la domiciliu antrenamentele specifice, cu respectarea tuturor prevederilor, ordinelor și hotărârilor oficiale. Dintre aceștia, unii având echipamente în garaje, curți, și diverse anexe gospodărești (actuale și posibil viitoarele baze sportive, ca să folosim o nuanță ironică), chiar au izbutit să realizeze recorduri personale sau să fie într-o forma sportivă extrem de bună. Iată câteva exemple:

Mihail David - 2020

*Andrei Irimie (legitimat la CS Unirea Alba Iulia) – sportiv cu o greutate corporală de doar 82,5 kg, multiplu medaliat la campionate europene, reușește să efectueze câteva repetări cu 260 kg la proba de împins din culcat;

*Andreea Vasilescu (CS Universitatea Alba Iulia) – sportivă cu un palmares internațional impresionant, la o greutate corporală de 52 kg ridică cu ușurință 160 kg (foto);

*Alexandru Catarambă (CS Unirea Alba Iulia) -campion european și mondial de juniori II în 2019 și-a îmbunătățit recordul personal cu 262,5 kg ridicate la împins din culcat;

*Sorin Cazacu (CS Universitatea Alba Iulia) – concurent senior la categoria de greutate de 120kg se “joacă” cu 290 kg pe banca de împins din culcat;

*Alexandru Cazacu (CS Unirea Alba Iulia) își îmbunătățește recordul personal cu 40 kg la proba de genuflexiuni, efectuând o repetare cu 370 kg, acesta fiind încă la nivelul de vârstă “junior”;

*Daniel Ordean (CS Unirea Alba Iulia) – deși după o etapă de scădere controlată a greutății corporale cu aproximativ 20 kg reușește cu ușurință să împingă din culcat pentru 4 repetări greutatea de 230 kg.

Și lista mai poate continua, existând la nivel național multe alte exemple de bună pregătire și ar mai fi fost multe altele dacă sportivii ar fi avut acces în săli de sport și la resurse financiare în această perioadă.

“Concluzia este că dacă cei doi <<piloni>> amintiți mai sus nu sunt consolidați cât mai rapid posibil cu măsuri luate de la cel mai înalt nivel decizional dar și la nivelul decizional local, lumea sportului de performanță în România va fi diferită în viitorul apropiat, în sensul degradării sub orice nivel acceptabil într-o țară europeană. Poate că pentru unii <<relaxarea>> înseamnă că trebuie să înceapă să muncească din nou, că vacanța plătită s-a terminat, dar pentru sportivii de performanță și antrenorii lor <<relaxarea>> reprezintă dreptul și accesul la muncă și la sănătate fizică și mintală”, a precizat Ovidiu Pănăzan, președintele Federației Române de Powerlifting.

*”Terorismul” sportiv

Luând în discuție toate aspectele legate de pandemia de coronavirus, percepția în lumea sportului de performanță autohton în aceste luni de criză, raportat la restricțiile impuse, este una amară si apăsătoare: tot mai puținii sportivi de performanță și antrenorii lor sunt vânați aproape ca teroriștii sau infractorii periculoși chiar și atunci când încearcă să se gândească că vor putea să pătrundă într-o clădire obișnuită pe care scrie “Sală de sport”. Iar cerbicia cu care se blochează accesul celor îndreptățiți în sălile de sport a devenit de neînțeles. Asta întrucât, măcar în sălile de sport oficiale antrenorii, din obligație de serviciu și din propria conștință, i-au instruit permanent pe sportivi să se spele și să se protejeze împotriva infecțiilor chiar din prima zi, înainte de campania televizată demarată împotriva coronavirusului. Deoarece riscurile răspândirii bolilor într-o sală de sport este cu mult mai mic decât într-un supermarket, de pildă, sportivii și antrenorii își doresc să fie tratați cu aceeași unitate de măsură, adică măcar la fel de bine, ca clienții ce se înghesuie prin supermarketuri, sau lanțuri de retail.

*Competițiile internaționale – reportate pe toamnă, cele interne…

Astfel, în această lună (2-10 mai), lotul României ar fi trebuit să participe la Campionatele Europene de Powerlifting, la Thisted, în Danemarca. S-au efectuat înscrierile “tricolorilor” în competiție, s-au achiziționat biletele de avion, s-au parcurs toate procedurile specifice unui concurs oficial internațional, pregătirea sportivă a reprezentanților țării noastre era la un nivel excelent, însă, la finele lunii martie a venit vestea că totul se suspendă până la dată neprecizată. Efecte: dezamăgire maximă, pierderi financiare importante, energii irosite, dar mai ales accentuarea lipsei unei perspective clare asupra sportului de performanță atât în plan intern cât și internațional. Totuși, la nivelul mapamondului s-au anunțat câteva măsuri concrete, iar principalele întreceri mondiale au fost reprogramate în trimestrul patru al anului, în Belarus (septembrie, Campionatul Mondial Clasic), Rusia (octombrie, Campionatul Mondial și Campionatul European Împins din Culcat) și Norvegia (noiembrie, Campionatul Mondal de Powerlifting), existând astfel un orizont pentru “pseudorelaxarea competițională”.

Însă, în plan intern, până la această dată, oficialitățile nu pot oferi nimic concret ceea ce privește soarta sportului de performanță, competițional sau nu, dar FRP confirmă faptul că toate competițiile naționale sunt programate în trimestrul IV, lunile octombrie și noiembrie, așa cum au fost stabilite inițial în calendarul aprobat de Biroul federal în ianuarie 2020. “Este extrem de important să existe cât mai urgent măcar câteva repere clare pentru că lipsa acestora afectează grav periodizarea antrenamentelor, alocarea bugetelor, obținerea sponsorizărilor și chiar efectuarea antrenamentelor în multe multe cazuri…”, a declarat Ovidiu Pănăzan, antrenor voluntar la CS Unirea Alba Iulia și CS Universitatea Alba Iulia.

Dan HENEGAR

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Acceptă Mai mult...