Bilanţul activităţii unui primar gospodar – Traian RUSU, şeful administraţiei locale din comuna Ighiu

    – Domnule Traian Rusu, încheiaţi un nou mandat de primar al comunei Ighiu. Sunteţi de 12 ani în administraţie, la conducerea primăriei. Ce ne puteţi spune despre această perioadă?
– Se încheie 12 ani de administraţie, perioadă în care comuna Ighiu a cunoscut o dezvoltare economică, socială şi culturală fără precedent. M-am bucurat de sprijinul şi încrederea cetăţenilor în anul 1996, când am devenit viceprimar al acestei comune, alături de o echipă credibilă şi dornică de a schimba faţa localităţii prin proiecte şi programe, dar şi prin folosirea banului public eficient şi corect, în interesul cetăţeanului. În perioada anterioară, activitatea primăriei era foarte restrânsă, axată mai mult pe aplicarea Legii fondului funciar, însă şi în acest domeniu nu se înregistrau progrese. Despre şcoli, infrastructură, proiecte sau programe de dezvoltare nici nu se putea vorbi. Anul 1996 a fost un moment de cotitură, de relansare a comunei Ighiu, care s-a dezvoltat în toate domeniile de activitate, datorită politicii publice pe care am aplicat-o. Deşi eram viceprimar atunci, trebuia să gândesc practic şi am început să pun în aplicare programul electoral cu care am câştigat alegerile şi anume: reabilitarea străzilor prin balastarea acestora, executarea de podeţe şi regularizarea văilor, repararea drumurilor asfaltate. Şcolile se aflau într-o stare jalnică, fiind necesare investiţii pentru că mult timp acestea au lipsit. Prin urmare, am decis repararea şcolilor, zugrăvirea şi dotarea lor cu mobilier, astfel încât să corespundă cu standardele cerute de inspectoratul şcolar. O importantă reuşită din această perioadă a fost, indiscutabil, introducerea gazului metan în comună, un pas decisiv în dezvoltarea zonei, în relansarea economică şi socială. Mulţumesc membrilor comitetelor de iniţiativă din toate satele, care s-au implicat încă din anul 1995 în strângerea fondurilor pentru susţinerea acestui proiect şi au colaborat cu administraţia locală în vederea implementării acestui proiect. În anul 1996, primăria a făcut demersuri la Guvernul României în vederea obţinerii de fonduri pentru acoperirea diferenţei de bani pentru a se finaliza lucrarea, sumă obţinută în anul 1997. Am reuşit să introducem gazul metan în toate şcolile şi grădiniţele comunei, la primărie, în săli de nunţi, la cămine culturale etc. Comitetele de iniţiativă au suportat costurile introducerii gazului metan în bisericile pe raza comunei Ighiu. Nu am avut putere de decizie în privinţa aplicării Legii fondului funciar, ca viceprimar aveam mai mult atribuţii administrative, în domeniul urbanismului şi investiţiilor, dar sufeream văzând că cei 7-8 ingineri, care se ocupau de această problemă, veneau şi plecau fără nici un rezultat, fără ca cineva să-i întrebe de vreun raport de lucru şi de aceea atunci s-au eliberat foarte puţine titluri de proprietate.
– Ajungem în anul 2000, când aţi candidat la funcţia de primar, dar nu aţi câştigat. Ce s-a întâmplat?
– Cât timp am fost viceprimar al comunei, mi-am concentrat activitatea pe problemele cetăţenilor şi din păcate nu am reuşit să le transmit oamenilor tot ce aş fi vrut. Eram solidar cu primarul, am format totuşi o echipă care a deschis drumul spre modernizarea comunei. Nu am vrut să părăsesc barca cu care am pornit la drum, aşa cum a făcut-o el la un moment dat, mi-am ţinut promisiunea faţă de oameni, le-am respectat încrederea şi nu am vrut să-i dezamăgesc. Solidaritatea cu primarul a fost însă o piedică pentru mine, ca om, dar şi pentru partid. Despre perioada 2000-2004 pot să spun că a fost cea mai neagră perioadă din istoria postdecembristă a comunei. Primăria era condusă de un primar liberal fără nici o viziune în administraţie, aşa cum a fost şi în anii 1994-1996, când era interimar, dar acum avea un viceprimar cu o gândire negativă, ce a pus paznic la intrarea în primărie, pentru a nu fi deranjaţi de oamenii care aveau probleme. Acestora li se spunea clar: „domnul primar şi viceprimarul sunt pe teren şi nu pot fi găsiţi”. Ajutoarele sociale erau tăiate, contractele însoţitorilor persoanelor cu handicap erau suspendate, în şcoli nu s-a mai investit nimic, iluminatul public era în paragină, nici măcar becurile arse nu erau înlocuite, drumurile erau groaznice, era jale mare. Despre fondul funciar ce să mai spun? Cele mai mari nereguli s-au comis în această perioadă, de la punerile în posesie preferenţiale, până la titlurile de proprietate, 85% dintre ele fiind greşite – domnea un haos total. Aşa ceva nu m-am gândit că se poate întâmpla, era mai rău decât înainte de anul 1996! Comuna a rămas în urmă cu câţiva ani!
– A venit anul 2004, în care aţi devenit primar al comunei Ighiu, după al doilea tur de scrutin. Cu ce gânduri aţi venit la conducerea primăriei?
– Am revenit în politică, deşi la un moment dat renunţasem, aveam o firmă de construcţii, mă descurcam foarte bine, dar din dorinţa de a participa activ la rezolvarea problemelor cetăţenilor, la dezvoltarea şi modernizarea comunei Ighiu am luat hotărârea de a intra în lupta pentru primărie, bazându-mă pe experienţa mea în administraţie. Nu suportam ostilitatea cu care erau primiţi cetăţenii comunei la primărie, unde veneau degeaba pentru că nu găseau răspuns la problemele cu care se confruntau sau conducerea primăriei nu se implica în rezolvarea acestora. Am preluat conducerea primăriei în 2004, constatând cu tristeţe că în loc să se modernizeze, comuna a făcut paşi… înapoi faţă de cum o lăsasem în anul 2000. Plecam noaptea târziu de la primărie, după ce analizam rapoartele angajaţilor şi stabileam programul pentru zilele următoare. M-am dedicat oamenilor şi problemelor lor, am răspuns prezent ori de câte ori mi-au cerut sprijinul. Uşa biroului meu era deschisă pentru toţi cetăţenii comunei, mai bogaţi sau mai săraci, români sau rromi, îi ascultam pentru că toţi aveau problemele lor. Eram foarte fericit că puteam să le fiu de ajutor, să-i ajut în rezolvarea problemelor, să elaborez o strategie de dezvoltare socio-economică a comunei pe următorii 10 ani, ţinând cont de toate cerinţele ce se impuneau în acel moment. Am reluat lucrările la şcolile comunei, în care nu s-a mai făcut nici o investiţie, le-am renovat, am introdus încălzirea centrală în şcolile şi grădiniţele din toate satele, am construit grupuri sanitare în fiecare şcoală, am dotat toate şcolile cu calculatoare, asigurându-le funcţionarea la cele mai înalte standarde; ele pot concura cu cele mai moderne şcoli din judeţul Alba. În această perioadă, am obţinut aprobare pentru realizarea reţelei de canalizare menajeră şi a staţiei de epurare, ceea ce m-a bucurat enorm deoarece după introducerea gazului metan, acesta era un pas important, o nouă etapă în dezvoltarea comunei Ighiu. Am trecut imediat la punerea în practică a proiectului în toate cele 5 sate ale comunei. În anul 2007, această lucrare de o importanţă majoră pentru comuna noastră a fost finalizată, ceea ce înseamnă acum un plus de valoare pentru toate cele 5 localităţi. Drumurile erau într-o stare avansată de degradare, deveneau aproape impracticabile atunci când ploua, asta şi din cauza lucrărilor la reţeaua de canalizare menajeră, care tocmai a fost finalizată, dar şi pentru că de-a lungul timpului nu s-au mai făcut invesţii în acest sector. Urgenţa numărul unu era şi acest domeniu, dorindu-ne să realizăm o infrastructură mai bună pentru transport şi circulaţie pietonală. Aşadar, imediat după finalizarea lucrărilor la reţeaua de canalizare am trecut la modernizarea drumurilor. Am elaborat un proiect în acest sens şi un alt proiect pentru reabilitarea iluminatului public – toate străzile comunei au fost balastate şi cilindrate, apoi au fost dotate cu lămpi de iluminat public, facilitând circulaţia pe timp de noapte în condiţii de siguranţă. Tot în această perioadă am promovat două proiecte pentru modernizarea drumurilor comunale – DC 69 Bucerdea Vinoasă şi DC 70 Ighiu – Ţelna au fost asfaltate, executându-se şi zidurile de sprijin acolo unde ele erau necesare. Dar a mai apărut o problemă – drumurile de hotar, care erau foarte multe, cu lungimi variabile şi au devenit aproape impracticabile din cauza lipsei de interes din partea autorităţilor publice locale, dar şi din pricina circulaţiei cu maşini grele şi remorci. Toate aceste drumuri au fost nivelate, iar acolo unde erau grav afectate de apă au fost balastate. Am elaborat un plan de urbanism general, element important în dezvoltarea punctuală a comunei, acest program urmând să stea la baza elaborarii strategiei de dezvoltare a zonei, punctând foarte clar zonele industriale, cele în care se află fermele agrozootehnice, casele de vacanţă şi zonele destinate construcţiilor de locuinţe. Voi reveni în zilele următoare cu prezentarea altor proiecte pe care le-am derulat în mandatul 2004-2008. (A.D.T.)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI