Bacalaureat cu cel mult 10 probe, inclusiv la două limbi străine și Matematica reintrodusă la profilul uman: Structura examenului după noua Lege a Educației

Bacalaureat cu cel mult 10 probe, inclusiv la două limbi străine și Matematica reintrodusă la profilul uman: Structura examenului după noua Lege a Educației

Bacalaureatul cu cel mult 10 probe este propunerea pe care Ministerul Educaţiei vrea să le-o prezinte elevilor de liceu, pentru susţinerea examenului maturităţii. Testarea la finalul celor 12 clase ar urma să se facă în scris şi oral, iar unele probe vor putea fi susţinute în timpul anului şcolar. Reprezentanţii elevilor privesc cu optimism noua structură.

O probă la Matematică pentru elevii de la “uman”, alta din competențele de bază socio-umane pentru cei de la “real” și examen la două limbi străine – sunt propunerile care ar putea să schimbe examenul de Bacalaureat. Probele se adaugă celor de la Limba și literatura română, dar și celor obligatorii profilului. În total, cel mult 10 testări, la finalul cărora, absolvenții de liceu trebuie să obțină cel puțin media 6, pentru a avea diplomă de Bacalaureat.

MIRUNA CROITORU, preşedinte Consiliul Naţional al Elevilor: Considerăm că profilul absolventului de liceu ar trebui să aibă competențe minime cel puțin în toate domeniile, indiferent că urmează o anumită specializare, de exemplu “uman” sau “real”.

Specialiștii în educație atrag atenția că un Bacalaureat prost întocmit încurajează abandonul școlar.

Prof. univ. dr. ION OVIDIU PÂNIŞOARĂ, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei: Atât timp cât există niște filiere, teoretic, această revenire pe sistemul multilateral dezvoltat, haideți să aibă de toate, îmi sună destul de ciudat. Da, într-adevăr că trebuie să aibă o cultură generală, dar cultura generală trebuie să fie cea pe care mă apuc s-o evaluez la final sau o construiesc pe parcurs? Întrebarea mea este: de ce ne concentrăm noi de fiecare dată pe evaluare și nu ne concentrăm pe predare-învățare?

CIPRIAN MIHALI – conferenţiar universitar doctor, Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca: În ce privește Bacalaureatul, nu am găsit deocamdată, în acest proiect, o coerență a lui. O identitate a Bacalaureatului, ca să știm exact ce măsoară acest Bacalaureat, ce ne așteptăm noi să știm de la un copil care termină 12 clase. Măsurile pe care le vedem par a fi niște îndreptări din tastatură. Asta este o experimentare foarte dăunătoare.

Dacă noua Lege a Educației va fi promulgată până la sfârșitul lunii martie, elevii care vor începe clasa a IX-a în această toamnă vor fi cei care vor da Bacalaureatul pe noua formă propusă.

LIGIA DECA – ministrul Educaţiei: Asta pentru a avea timp de acomodare în sistem, și mai ales pentru a exista un orizont corect de așteptare al copilului. Nu dorim să creăm panică în sistem.

Un sistem marcat în continuare de neajunsuri și pe care părinții nu le văd rezolvate doar prin modificarea unei legi.

EUGEN ILEA – vicepreşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi: Asta se poate face prin finanțare și o finanțare bună. Să schimbi ceva numai de dragul de a schimba nu cred că este benefic pentru învățământul românesc și pentru copiii noștri.

Deocamdată proiectul noii Legi a Educației a fost discutat doar în coaliția de guvernare. Cel mai probabil, după publicare nu este exclusă modificarea acestuia după dezbateri cu toate părțile interesate.

Sursa: stiri.tvr.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI