Avertisment ONU: Numărul dezastrelor este de aşteptat să crească la 560 pe an, punând în pericol milioane de vieţi. Omenirea se confruntă cu o „spirală de autodistrugere”.
Avertisment ONU: Numărul dezastrelor este de aşteptat să crească la 560 pe an, punând în pericol milioane de vieţi. Omenirea se confruntă cu o „spirală de autodistrugere”.
Organizaţia Naţiunilor Unite a avertizat, în cursul zilei de marţi, că acţiunea omului asupra climei contribuie la un număr din ce în ce mai mare de dezastre la nivel mondial. ONU a făcut apel la stoparea acestei „spirale de autodistrugere” cu care se confruntă omenirea, informează AFP.
Într-un nou raport, Oficiul Naţiunilor Unite pentru Reducerea Riscului de Dezastre subliniază că dezastrele se multiplică rapid în întreaga lume ca urmare a schimbărilor climatice provocate de acţiunea omului şi a gestionării defectuoase a riscurilor.
Potrivit raportului, între 350 şi 500 de dezastre la scară medie şi mare au avut loc în fiecare an în cursul ultimelor două decenii. Costul acestora s-a ridicat, în medie, la aproximativ 170 de miliarde de dolari pe an în decursul ultimului deceniu.
Episoade de secetă, temperaturi extreme, inundaţii… Numărul dezastrelor este de aşteptat să crească la 560 pe an – sau 1,5 pe zi – până în 2030 (comparativ cu 400 în 2015), punând în pericol milioane de vieţi.
„Lumea trebuie să facă mai multe pentru a integra riscul de dezastru în modul nostru de a trăi, de a construi şi de a investi”, a declarat secretarul general adjunct al ONU, Amina Mohammed, în prezentarea raportului.
Oficialul a făcut apel la comunitatea internaţională să decupleze umanitatea de la această „spirală de autodistrugere”, subliniind că „trebuie să transformăm complacerea noastră colectivă în acţiune. Împreună putem încetini ritmul dezastrelor ce pot fi prevenite”.
Raportul deplânge faptul că lumea are o percepţie greşită cu privire la riscurile asociate dezastrelor naturale şi o atribuie unei „subestimări” a riscurilor şi sentimentelor de „optimism” şi „de invincibilitate”.
Potrivit raportului, amploarea şi intensitatea dezastrelor sunt în creştere, numărul persoanelor care şi-au pierdut viaţa sau au fost afectate de dezastre în ultimii cinci ani fiind mai mare decât în cei cinci ani precedenţi.
Dezastrele au un impact disproporţionat asupra ţărilor în curs de dezvoltare, care pierd, în medie, 1% din PIB pe an din cauza catastrofelor, faţă de 0,1 până la 0,3% în ţările dezvoltate. Cel mai mare cost este suportat de regiunea Asia-Pacific.
Din 1980, doar 40% din pierderile cauzate de dezastre au fost asigurate, iar ratele de acoperire în ţările în curs de dezvoltare sunt adesea sub 10% – uneori chiar aproape de zero, ceea ce agravează consecinţele pe termen lung ale acestor catastrofe.
„Dezastrele pot fi evitate, însă doar dacă ţările investesc timpul şi resursele necesare pentru înţelegerea şi reducerea riscurilor”, a declarat Mami Mizutori, reprezentantă specială a secretarului general pentru reducerea riscurilor de dezastre.
„Ignorând în mod deliberat riscurile şi neintegrându-le în procesul decizional, lumea îşi finanţează propria distrugere”, a adăugat Mizutori.
Sursa: stiripesurse.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Ce se poate construi fără autorizație în 2026 în România: Ce prevede noul Cod al Urbanismului
Ce se poate construi fără autorizație în 2026 în România: Ce prevede noul Cod al Urbanismului De la 25 august 2026, România are un nou cadru legislativ în materie de urbanism și construcții. Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor schimbă inclusiv regulile pentru lucrările care pot fi executate fără autorizație de construire. Cea mai importantă […]
Un fost președinte executiv al UDMR, decedat în condiții dramatice, propus cetățean de onoare post-mortem al municipiului Aiud
Un fost președinte executiv al UDMR, decedat în condiții dramatice, propus cetățean de onoare post-mortem al municipiului Aiud Pe ordinea de zi a ședinței ordinare de joi, 17 septembrie 2026, a Consiliului Local Aiud se află și un proiect de hotărâre privind acordarea post-mortem a titlului de Cetățean de onoare al Municipiului Aiud lui Takács […]
Cum este organizat învățământul militar liceal din România: Cinci colegii, o singură rețea
Cum este organizat învățământul militar liceal din România: Cinci colegii, o singură rețea În România funcționează, în prezent, cinci colegii naționale militare, toate aflate în subordinea Ministerului Apărării Naționale (MApN). Rețeaua este construită ca o verigă de pregătire între învățământul gimnazial și instituțiile militare de învățământ superior, având rolul de a forma elevi atât din […]