Autostrada Sebeş – Turda – viteză de melc şi semne de întrebare

De ani şi ani românii visează cu ochii deschişi autostrăzi. Periodic autorităţile îi anunţă că au planuri mari. Ba chiar masterplanuri, cum este cazul celui de transport, că au făcut studii, că au pornit chiar demersurile pentru transformarea studiilor în realitate. Şi visăm din nou. Noi în judeţul Alba visăm că vom ajunge la Cluj Napoca într-un timp mult mai scurt, în mare viteză, de autostradă. Primim însă veşti care ne năruie speranţa. Primele au fost cele referitoare la contestaţiile depuse la licitaţiile organizate de CNADNR pentru atribuirea contractelor de proiectare şi execuţie ale autostrăzii. Apoi am aflat că aceste contestaţii au devenit dosare în instanţele de judecată.
Curioşi, ne-am uitat pe calendarul de implementare al proiectului de construcţie a autostrăzii Sebeş – Turda şi am constatat că deja toate promisiunile care ne-au fost făcute în privinţa acestei autostrăzi sunt în mare pericol. Să detaliem! În luna noiembrie 2013, la Oradea a avut loc şedinţa Comitetului de Monitorizare a programului Operaţional Sectorial – Transport, adică a programului prin care autorităţile doresc să finanţeze construcţia autostrăzii care este parte a nucleului european de transport rutier, TEN – T, pentru care Uniunea Europeană acordă sprijin financiar. La această reuniune, CNADNR SA în calitatea de beneficiar eligibil pentru POS – T a prezentat o informare despre stadiul proiectului şi calendarul de implementare. Conform acestui calendar semnarea contractului pentru proiectarea şi execuţia autostrăzii Sebeş – Turda trebuia să aibă loc în luna februarie a anului curent.

Suntem în luna martie şi şansele să se semneze contractele sunt extrem de mici. De fapt sunt nule până când nu se pronunţă instanţele. Luând în calcul aceste întârzieri, dar şi faptul că cererea de finanţare pe care CNADNR o va înainta Autorităţii de Management pentru Programului Operaţional – Transport trebuie analizată şi avizată de AM POST în maximum 45 de zile şi că apoi urmează o perioadă de maximum trei luni în care Comisia Europeană trebuie să-şi dea acordul, CNADNR SA apreciază acum că semnarea contractului de finanţare se va produce pe la sfârşitul anului 2014. Asta înseamnă o întârziere de aproape un an! Să mergem mai departe! Presupunem că întradevăr, contractele vor fi semnate la sfârşitul anului 2014. Calendarul de implementare de care v-am vorbit anterior prevede ca termen limită pentru finalizarea autostrăzii data de 31 decembrie 2015. De ce sfârşitul anului 2015? Pentru a putea finanţa construcţia autostrăzii din banii de la Uniunea Europeană pe alocarea 2007 – 2013 pentru cheltuirea cărora s-au lăudat politicienii noştri că au obţinut facilitatea n+3, ceea ce înseamnă că deconturile trebuie finalizate în anul 2016. Ca să se respecte calendarul ar însemna că firmele care câştigă proiectarea şi execuţia autostrăzii au la dispoziţie un an pentru a finaliza lucrarea. Din acest an, patru luni sunt alocate proiectării. Va să zică mai rămân opt luni pentru construcţie. Ei aş! Nu cred deloc că este posibil.
Să vă mai dau nişte elemente! Terenul pentru construcţia autostrăzii nu este liber, nu este proprietatea statului român. El trebuie expropriat. Mai exact vorbim de 4.978 de imobile (terenuri în special, dar şi câteva construcţii), reprezentând o suprafaţă de 9.027.841,60 mp. Foarte mult. Revenim la calendarul de implementare amintit: în ce priveşte achiziţia terenurilor necesare, adică exproprierile, ele trebuiau începute în data de 1 iunie 2013 şi finalizate în data de 30 noiembrie 2013. De la CANDNR am aflat că „la data prezentei sunt în derulare procedurile pentru întocmirea documentaţiei necesare în vederea promovării proiectului de hotărâre de guvern care va declanşa procedurile de expropriere.” Data la care am primit „prezenta” este 11 martie 2014. Deci, CNADNR nu numai că nu a finalizat exproprierile, acum la peste trei luni de la termenul pe care şi l-a propus, dar nici măcar nu s-a apucat de ele! Or, astea durează. Exproprierile puteau fi făcute fără legătură cu datele legate de contractele de proiectare şi execuţie, dar nu s-au făcut, deşi am avut parte de numeroase declaraţii şi administrative, şi politice legate de buna derulare a acestui proiect important pentru noi.
Mai mult decât atât, mai trebuie executate şi săpăturile de descărcare de sarcină istorică pe traseul autostrăzii, o procedură care nu poate fi ocolită. În total, pe cei 70 de km ai autostrăzii sunt 29 de situri arheolgice identificate deja, dar poate că, de fapt, sunt mai multe şi unele vor ieşi la iveală doar cu ocazia construcţiei. Moment în care lucrările de construcţie pe sectorul respectiv se opresc până la efectuarea descărcării de sarcină arheologică. S-a mai întâmplat asta şi pe traseul autostrăzii Orăştie – Sibiu. Încercând să-mi fac o idee despre ce înseamnă asta ca timp l-a sunat pe directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Gabriel Rustoiu şi i-am spus că data semnări contractului este în cel mai optimist scenariu sfârşitul anului 2014. Reacţia lui a fost clară şi sugestivă: „Şi noi când mai săpăm?” Ştia şi el că termenul de finalizare al autostrăzii este 31 decembrie 2015. A nuanţat apoi explicându-mi că în paralel cu săpăturile arheologice se pot executa lucrări de construcţie pe segmentele de drum neafectate de siturile arheologice. Va fi însă o lucrare extrem de segmentată, dacă e să împărţim cei 70 de km de autostradă la 29 şi constatăm că tot la vreo doi km lucrarea se întrerupe.
În final mai am o nelămurire la care autorităţile încă nu mi-au oferit răspuns: Cum de s-a discutat la Comitetul de Monitorizare al Programului Operaţional Sectorial Transport din noiembrie 2013 despre autostrada Sebeş – Turda dacă la Autoritatea de Management pentru Programului Operaţional Sectorial Transport nu există cerere de finanţare din partea CNADNR pentru acest obiectiv? Ilustrativ în acest sens este răspunsul pe care l-am primit de la Direcţia de Comunicare, Relaţii cu Parlamentul şi Sindicatele a Ministerului Transporturilor la întrebarea privind posibilităţile de respectare a calendarului de implementare a proiectului de construcţie a autostrăzii Sebeş – Turda aşa cum a fost el prezentat la Comitetul de Monitorizare al POST în noiembrie 2013:

„În conformitate cu cu prevederile Documentului Cadru de Implementare şi cele ale Ghidului Solicitantului, documente disponibile pe site-ul www.ampost.ro beneficiarul eligibil pentru a depune cereri de finanţare la Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Transport 2007-2013 (AM POST) pentru proiectele privind sectorul rutier este Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR SA). Până în prezent la AM POST nu a fost depusă o cerere de finanţare privind autostrada Sebeş – Turda. Drept urmare, Direcţia Generală Managementul Fondurilor Externe din cadrul AM POST nu deţine informaţiile solicitate cu privire la calendarul de implementare sau la traseul final al acestui proiect şi vă recomandăm solicitarea acestora de la beneficiarul proiectului, respectiv de la CNADNR SA.”

Acest răspuns l-am primit la data de 18 decembrie 2013, după data la care a avut loc comitetul de monitorizare. M-am adresat CNADNR care mi-a confirmat la 11 martie 2014 că nu există cerere de finanţare la AM POST. Deci cum s-a discutat calendarul de implementare?

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI