Autostrada A1 (Nădlac – București) nu va fi construită în totalitate până în 2030 – raport al Curții de Conturi a UE
Autostrada A1 (Nădlac – București) nu va fi construită în totalitate până în 2030 – raport al Curții de Conturi a UE
Curtea de Conturi a UE arată, într-un raport privind infrastructura europeană, că autostrada A1 (Nădlac – București) nu va fi construită în totalitate până în 2030. Curtea precizează că lucrările la unele secțiuni nu au fost planificate nici până în prezent, potrivit Mediafax.
Curtea de Conturi a UE a identificat, în construcția autostrăzii A1, o utilizare suboptimă a unor fonduri ale UE, în valoare totală de 12,4 milioane de euro, precum și irosirea a 3,7 milioane de euro reprezentând cofinanțare din partea Uniunii.
Raportul arată că autostrada face parte din cele opt proiecte de infrastructură de transport de maximă importanță. Instituția notează că nici în 2030 trei dintre acestea, printre care și A1, alături de două căi ferate din Polonia și Spania, nu vor fi finalizate. Explicația este că acestea necesită un timp îndelungat de construcție, iar lucrările pentru anumite secțiuni nu au fost nici măcar planificate.
Curtea de Conturi a identificat cazuri în care nivelul ridicat de birocrație afecta eficiența implementării. Autostrada, cu o lungime de 582 km, este planificată și construită sub forma unui număr mare de proiecte de mici dimensiuni. Pentru fiecare dintre aceste componente, trebuie obținute autorizații. Conform calculelor Curții, este necesară o autorizație de construcție pentru fiecare 7 km de autostradă, iar o autorizație de mediu este necesară pentru fiecare 26 km.
Traficul care va utiliza în viitor autostrada trebuie, deocamdată, să utilizeze drumurile naționale cu două benzi. Această situație are efecte negative semnificative, cum ar fi ambuteiaje zilnice, blocaje și un grad redus de siguranță rutieră. Comparând numărul și tipul de accidente de-a lungul timpului, Curtea a observat că numărul de accidente și de decese pe aceste tronsoane este mult mai mare decât media la nivel național din România și că 92 dintre aceste accidente au implicat coliziuni frontale.
Un tronson finalizat al A1, între Lugoj și Deva, cofinanțat cu 12,4 milioane de euro din fonduri ale UE, nu este utilizat în prezent.
În apropierea orașului Deva, două porțiuni de drum, construite într-un interval de numai șapte ani, au fost conectate greșit. Ca rezultat, 800 de metri de autostradă deja construită au trebuit să fie distruși pentru a permite reconstruirea corectă a conexiunii.
Pe lângă costurile aferente porțiunii care trebuie să fie reconstruită (pentru care se estimează o cofinanțare din partea UE de 3,2 milioane de euro), costul lucrărilor de demolare este de 0,9 milioane de euro (din care 0,5 milioane reprezintă cofinanțare din partea UE). Fondurile UE în valoare de 3,7 milioane de euro astfel cheltuite pot fi considerate irosite.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Ministrul Sănătăţii, despre propunerea de a obliga medicii să rămână în ţară după studii: ,,Un sistem care încearcă să recupereze ceea ce s-a pierdut în zeci de ani, din păcate”
Ministrul Sănătăţii, despre propunerea de a obliga medicii să rămână în ţară după studii: ,,Un sistem care încearcă să recupereze ceea ce s-a pierdut în zeci de ani, din păcate” Orice problemă din sistemul de Sănătate din România se poate transforma într-o chestiune de viaţă şi de moarte. În fiecare zi, în orice spital. Pentru […]
Laboratoarele mobile de monitorizare a calităţii aerului vor fi folosite în România pe tot parcursul anului: „Nu vor mai sta să adune praf la sediile instituţiilor”
Laboratoarele mobile de monitorizare a calităţii aerului vor fi folosite în România pe tot parcursul anului În România, laboratoarele mobile de monitorizare a calităţii aerului vor fi folosite pe tot parcursul anului. Asta în baza unui plan de monitorizare. Laboratoarele vor fi tilizate în locuri unde există poluări ale aerului istorice şi nu există staţii […]
Câți refugiați din Ucraina mai sunt în România la 4 ani de la începutul războiului: Rugăciuni pentru pace în bisericile ortodoxe
Câți refugiați din Ucraina mai sunt în România la 4 ani de la începutul războiului Marți, 24 februarie 2026, se vor împlini 4 ani de la începutul războiului pornit în Ucraina de Rusia. În anii care au trecut de la debutul conflictului militar de amploare pentru mulți ucraineni România a devenit a doua casă. Este […]