Autostrada A1 (Nădlac – București) nu va fi construită în totalitate până în 2030 – raport al Curții de Conturi a UE
Autostrada A1 (Nădlac – București) nu va fi construită în totalitate până în 2030 – raport al Curții de Conturi a UE
Curtea de Conturi a UE arată, într-un raport privind infrastructura europeană, că autostrada A1 (Nădlac – București) nu va fi construită în totalitate până în 2030. Curtea precizează că lucrările la unele secțiuni nu au fost planificate nici până în prezent, potrivit Mediafax.
Curtea de Conturi a UE a identificat, în construcția autostrăzii A1, o utilizare suboptimă a unor fonduri ale UE, în valoare totală de 12,4 milioane de euro, precum și irosirea a 3,7 milioane de euro reprezentând cofinanțare din partea Uniunii.
Raportul arată că autostrada face parte din cele opt proiecte de infrastructură de transport de maximă importanță. Instituția notează că nici în 2030 trei dintre acestea, printre care și A1, alături de două căi ferate din Polonia și Spania, nu vor fi finalizate. Explicația este că acestea necesită un timp îndelungat de construcție, iar lucrările pentru anumite secțiuni nu au fost nici măcar planificate.
Curtea de Conturi a identificat cazuri în care nivelul ridicat de birocrație afecta eficiența implementării. Autostrada, cu o lungime de 582 km, este planificată și construită sub forma unui număr mare de proiecte de mici dimensiuni. Pentru fiecare dintre aceste componente, trebuie obținute autorizații. Conform calculelor Curții, este necesară o autorizație de construcție pentru fiecare 7 km de autostradă, iar o autorizație de mediu este necesară pentru fiecare 26 km.
Traficul care va utiliza în viitor autostrada trebuie, deocamdată, să utilizeze drumurile naționale cu două benzi. Această situație are efecte negative semnificative, cum ar fi ambuteiaje zilnice, blocaje și un grad redus de siguranță rutieră. Comparând numărul și tipul de accidente de-a lungul timpului, Curtea a observat că numărul de accidente și de decese pe aceste tronsoane este mult mai mare decât media la nivel național din România și că 92 dintre aceste accidente au implicat coliziuni frontale.
Un tronson finalizat al A1, între Lugoj și Deva, cofinanțat cu 12,4 milioane de euro din fonduri ale UE, nu este utilizat în prezent.
În apropierea orașului Deva, două porțiuni de drum, construite într-un interval de numai șapte ani, au fost conectate greșit. Ca rezultat, 800 de metri de autostradă deja construită au trebuit să fie distruși pentru a permite reconstruirea corectă a conexiunii.
Pe lângă costurile aferente porțiunii care trebuie să fie reconstruită (pentru care se estimează o cofinanțare din partea UE de 3,2 milioane de euro), costul lucrărilor de demolare este de 0,9 milioane de euro (din care 0,5 milioane reprezintă cofinanțare din partea UE). Fondurile UE în valoare de 3,7 milioane de euro astfel cheltuite pot fi considerate irosite.
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Avertisment sumbru de la vârful BNR: Guvernul a împrumutat 4,5 miliarde euro de pe pieţele externe, iar dobânzile vor ajunge la 3% din PIB. ,,Nicio blană de șinșilă nu va putea amortiza prăbușirea”
Avertisment sumbru de la vârful BNR: Guvernul a împrumutat 4,5 miliarde euro de pe pieţele externe, iar dobânzile vor ajunge la 3% din PIB. ,,Nicio blană de șinșilă nu va putea amortiza prăbușirea” Majorarea pensiilor şi a salariului minim din 2027 pune presiune mare pe Guvernul Niculescu, iar Ministrul Finanţelor spune că nicio creştere nu […]
Video | Aproape 350 de mandate de percheziții domiciliare în București și mai multe județe din țară: Cercetările vizează o paletă largă de infracțiuni în cadrul Operațiunii „JUPITER” 2026
Aproape 350 de mandate de percheziții domiciliare în București și mai multe județe din țară: Cercetările vizează o paletă largă de infracțiuni în cadrul Operațiunii „JUPITER” 2026 În cursul zilei de astăzi, 4 noiembrie 2026, în cadrul Operațiunii „JUPITER”, desfășurată sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a Inspectoratului […]
În noiembrie, serviciile medicale vor putea fi validate fără semnătura electronică a cardului de sănătate. Măsură temporară pentru prevenirea blocajelor din cauza problemelor tehnice
În noiembrie, serviciile medicale vor putea fi validate fără semnătura electronică a cardului de sănătate. Măsură temporară pentru prevenirea blocajelor din cauza problemelor tehnice Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a anunţat că până la sfârşitul lunii noiembrie 2026, serviciile medicale vor putea fi validate fără semnătura electronică a cardului de sănătate. Măsura este temporară […]
