Autostrada A1 (Nădlac – București) nu va fi construită în totalitate până în 2030 – raport al Curții de Conturi a UE
Autostrada A1 (Nădlac – București) nu va fi construită în totalitate până în 2030 – raport al Curții de Conturi a UE
Curtea de Conturi a UE arată, într-un raport privind infrastructura europeană, că autostrada A1 (Nădlac – București) nu va fi construită în totalitate până în 2030. Curtea precizează că lucrările la unele secțiuni nu au fost planificate nici până în prezent, potrivit Mediafax.
Curtea de Conturi a UE a identificat, în construcția autostrăzii A1, o utilizare suboptimă a unor fonduri ale UE, în valoare totală de 12,4 milioane de euro, precum și irosirea a 3,7 milioane de euro reprezentând cofinanțare din partea Uniunii.
Raportul arată că autostrada face parte din cele opt proiecte de infrastructură de transport de maximă importanță. Instituția notează că nici în 2030 trei dintre acestea, printre care și A1, alături de două căi ferate din Polonia și Spania, nu vor fi finalizate. Explicația este că acestea necesită un timp îndelungat de construcție, iar lucrările pentru anumite secțiuni nu au fost nici măcar planificate.
Curtea de Conturi a identificat cazuri în care nivelul ridicat de birocrație afecta eficiența implementării. Autostrada, cu o lungime de 582 km, este planificată și construită sub forma unui număr mare de proiecte de mici dimensiuni. Pentru fiecare dintre aceste componente, trebuie obținute autorizații. Conform calculelor Curții, este necesară o autorizație de construcție pentru fiecare 7 km de autostradă, iar o autorizație de mediu este necesară pentru fiecare 26 km.
Traficul care va utiliza în viitor autostrada trebuie, deocamdată, să utilizeze drumurile naționale cu două benzi. Această situație are efecte negative semnificative, cum ar fi ambuteiaje zilnice, blocaje și un grad redus de siguranță rutieră. Comparând numărul și tipul de accidente de-a lungul timpului, Curtea a observat că numărul de accidente și de decese pe aceste tronsoane este mult mai mare decât media la nivel național din România și că 92 dintre aceste accidente au implicat coliziuni frontale.
Un tronson finalizat al A1, între Lugoj și Deva, cofinanțat cu 12,4 milioane de euro din fonduri ale UE, nu este utilizat în prezent.
În apropierea orașului Deva, două porțiuni de drum, construite într-un interval de numai șapte ani, au fost conectate greșit. Ca rezultat, 800 de metri de autostradă deja construită au trebuit să fie distruși pentru a permite reconstruirea corectă a conexiunii.
Pe lângă costurile aferente porțiunii care trebuie să fie reconstruită (pentru care se estimează o cofinanțare din partea UE de 3,2 milioane de euro), costul lucrărilor de demolare este de 0,9 milioane de euro (din care 0,5 milioane reprezintă cofinanțare din partea UE). Fondurile UE în valoare de 3,7 milioane de euro astfel cheltuite pot fi considerate irosite.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Actualitate
De ce nu se dorește eliminarea plafonării la gaze? Asociația Energia Inteligentă: „Plafonarea după 2023 a funcționat ca un împrumut fără dobândă pentru stat, garantat de consumatori”
De ce nu se dorește eliminarea plafonării la gaze? Plafonarea în forma în care este aplicată în ultimii ani este convenabilă statului și unor actori de pe piață. De aceea nu se dorește eliminarea plafonării la gaze. Plafonarea prețurilor la energie și gaze, introdusă inițial ca o măsură de protecție pentru populație în timpul crizei energetice […]
Cât de consistente au fost zăpezile din ianuarie în România în ultimii 16 ani: Analiză a meteorologilor ANM
Cât de consistente au fost zăpezile din ianuarie în ultimii 16 ani: Analiză a meteorologilor ANM Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a publicat, duminică, 11 ianuarie 2026, o analiză pe 16 ani privind evoluția stratului de zăpadă și a temperaturilor minime și maxime din luna ianuarie, în perioada 2010–2026, pentru zona montană și regiunile joase […]
România ar putea trimite trupe în Groenlanda, după avertismentul lui Trump. Radu Miruță: „Decizia se va lua în CSAT”
România ar putea trimite trupe în Groenlanda, după avertismentul lui Trump. Radu Miruță: „Decizia se va lua în CSAT” Radu Miruță, ministrul Apărării, a vorbit luni, 12 ianuarie 2026, despre scenariile în care România ar putea detașa trupe în Groenlanda, în cazul unei ofensive din partea SUA. „Acest lucru s-ar întâmpla prin invocarea Articolului 5. […]







