Aurul şi ardelenii

Mă numesc Tima Victor şi sunt un cititor fidel al ziarului „Unirea” având abonament de 21 de ani neîntrerupt, pe care îl citesc zilnic din scoarţă în scoarţă, dar editorialul apărut în ziar, în ediţia din 26 iulie a.c., intitulat „Aurul şi BNR”, semnat de către Tinu Mateş, l-am citit de 3 ori, întrucât mi-a plăcut în mod deosebit. Asta pentru că timp de peste 30 de ani am lucrat ca geolog la mina din Baia de Arieş. Totodată vreau să aduc unele completări, întrucât d-voastră în articol aţi menţionat doar resursele de aur ce se găsesc la Roşia Montană, la Brad şi Certege. Pot să vă informez că în zăcământul aurifer de la Baia de Arieş se găseşte atâta aur şi poate mai mult cât are guvernatorul Mugur Isărescu în tezaurul României ţinut în Banca Naţională. Îmi amintesc că am lucrat la primul proiect de sistematizare cu inginer Toma Petru Luţulescu care a fost condamnat la moarte, la 25 de ani de închisoare şi muncă silnică pe viaţă şi după 7 ani, după ce au refăcut documentaţia geologică de la Baia de Arieş, Brad şi Zlatna, l-au eliberat. Despre aurul de la Baia de Arieş aş dori să vă dau anumite informaţii prin care să va daţi seama mai bine cam cât aur se găseşte în subsolul acestei localităţi.
La data când m-am pensionat, Baia de Arieş avea un grad de asigurare cu rezerve de 56 de ani, la o producţie de 250.000 de tone minereu anual, cât se exploata la momentul respectiv. Ce s-a întâmplat cu mineritul aţi văzut. Ocupându-mă timp de 30 de ani în acest domeniu, am desfăşurat în cea mai mare parte numai asemenea lucrări şi am pus în evidenţă rezerve de aur şi sulfuri complexe cu conţinuturi care alte ţări şi-ar dori foarte mult să le aibă. Un singur exemplu aş dori să vă dau cu „stocul 5” pe care l-am cercetat la orizontul – 200m, unde conţinuturile variau între 20 – 40 grame de aur/tonă de minereu. Având o suprafaţă la acest nivel de 80/50m placă, adică o suprafaţă de 400 mp, făcând o mică socoteală că acest stoc a fost oprit cu exploatarea pe la nivelul mz – 100m şi cu cercetarea pe la – 350m. Aşa încât aici au mai rămas rezerve foarte mari de exploatat. Pe viitor aş dori să vă dau mai multe amănunte despre rezervele aurifere din zona Munţilor Apuseni.
Nota redacţiei: Le aşteptăm cu interes pentru a le publica şi a le aduce astfel la cunoştinţa cititorilor noştri. Poate astfel le vor citi şi băga la cap şi cei îndrituiţi să le pună în valoare.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI