Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia nu vrea să spună pe ce cheltuie banii publici

Am scris în urmă cu câteva săptămâni despre Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Ortodoxe Române de Alba Iulia, o reuniune în cadrul căreia este prezentat bilanțul de activitate pentru anul precedent, respectiv 2012. Consilierii eparhiali au raportat despre modul în care a fost desfășurată activitatea pastorală, misionară, administrativă, economică, culturală şi filantropică a eparhiei.

Cu cele mai bune intenţii jurnalistice am apelat ulterior la reprezentanții Arhiepiscopiei Ortodoxe Române de Alba Iulia pentru a intra în posesia datelor din acest bilanț, așa cum se întâmplă și în cazul altor instituții din județ, care beneficiază de bani din bugetele de stat și locale.

După o vizită la sediul Arhiepiscopiei și mai multe apeluri telefonice la diferiți oficiali ai instituției am fost direcționat către preotul Florin Spiridon Croitoru – consilier cultural, care mi-a transmis un material informativ legat de solicitarea mea. Spre surprinderea mea, în loc să intru în posesia unor date concrete privind cheltuielile, investițiile în construirea de biserici, acțiuni și programe sociale, etc., nu am primit decât un articol de presă “gata făcut” despre faptul că a avut loc această Adunare Eparhială și o scurtă trecere în revistă a subiectelor discutate.
Am revenit cu un e-mail și apoi cu un apel telefonic la consilierul cultural Florin Croitoru, explicându-i faptul că solicitarea mea se referă la date concrete, pe care un astfel de bilanț le conține, relevante pentru activitatea unei instituții “coloană vertebrală”  a societății românești. I-am reamintit acestuia, că în perioada în care Arhiepiscop de Alba Iulia era ÎPS Andrei, aceste informații erau puse la dispoziția presei într-o transparență totală și că în alte județe episcopiile au făcut deja acest lucru. În urma argumentelor prezentate, părintele Croitoru a dat de înțeles că nu ar fi o problemă să fie pus și la dispoziția presei bilanțul, dar că trebuie mai întâi să se consulte cu ÎPS Irineu, Arhiepiscopul Albei Iulia.
Câteva zile mai târziu am rămas din nou surprins când răspunsul din partea Arhiepiscopiei a fost unul negativ. Potrivit părintelui Florin Croitoru, în urma discuţiei cu ÎPS Irineu, s-a stabilit că informațiile prezentate presei în acel material care nu conținea practic nimic concret, sunt suficiente.
Secretomania și lipsa de transparență de care au dat dovadă reprezentanții Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia rămâne de neînțeles. În timp ce Mitropolia Clujului, Arhiepiscopia Craiovei, Episcopia Bistriței, ca să ofer doar câteva exemple, au făcut publice în presă bilanțurile de activitate pe anul 2012, decizia Arhiepiscopiei Alba Iulia este bizară, având în vedere sumele importante din bani publici de care beneficiază această instituție.

Iată un scurt exemplu de date, oferite presei de Mitropolia Clujului: “    În anul 2012, în Arhiepiscopia Clujului erau în construcție sau reparații 100 de biserici și edificii bisericești, în diferite stadii – de la fundație până la pictură, și au fost sfințite și resfințite 23 de biserici. Suma totală a lucrărilor derulate anul trecut a fost de 12.657.531 de lei, repartizată după cum urmează: contribuții de la credincioși: 3.785.845 de lei, Guvern și Secretariatul de Stat pentru Culte: 4.550.321 de lei; Primării și consilii locale: 2.259.542 de lei; Prefecturi și Consilii județene: 2.051.823 de lei; Programul național de restaurare: 10.000 de lei.”
Biserica primeşte fonduri din bani publici pentru plata salariilor preoţilor și personalului neclerical (circa 60% din cuantumul salariului), din „donaţiile” administrațiilor locale și din „sponsorizări” ale companiilor de stat.
Ce se întâmplă cu banii strânşi din serviciile religioase, vânzarea de obiecte de cult, donaţiile şi subvenţiile de la stat este iarăși un răspuns care nu a fost încă elucidat.
În Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia sunt cuprinse judeţele Alba şi Mureş, cu 10 protopopiate, câte 5 în fiecare judeţ. Adunarea Eparhială este organul deliberativ pe teme administrative, culturale, economice, sociale, de caritate şi misionare.

Potrivit unui film documentar – „Cât de mare este averea Bisericii?”, ce poate fi găsit online, cel mai mare cult din România deţine peste 70.000 de hectare de pădure şi teren arabil, zeci de hoteluri, restaurante şi ferme.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI