Aproximativ 17% de români au plecat din ţară în 2007 până în 2017. România, locul doi mondial la emigraţie, după Siria

Aproximativ 17% de români au plecat din ţară în 2007 până în 2017. România ocupă locul doi mondial la emigraţie, după Siria.

Estimările legate de numărul românilor care au plecat din ţară sunt de aproximativ 3,4 milioane de oameni din 2007 până în 2017, cifră care plasează România pe locul doi în lume, după Siria, în ceea ce priveşte emigraţia, conform ONU, a spus Luciana Lăzărescu, de la Centrul de cercetare şi documentare în domeniul integrării imigranţilor (CDCDI), în cadrul conferinţei finale a proiectului internaţional de cercetare „Move”. În România, responsabil de acest proiect a fost prof. univ. dr. Monica Roman din cadrul ASE.

Nu se poate discuta de compensarea emigrării prin imigrare, deoarece la data de 31.12.2017 în România erau stabiliţi aproximativ 117.000 străini, din care 3.900 de persoane cu protecţie internaţională, refugiaţi sau alte feluri de protecţie. Cererile de azil politic au crescut de la 1.500 în anii anteriori la 4.820 în 2017.

România are printre cele mai mici procente de rezidenţi din afara Uniunii Europene, 0,3%, astfel situându-se pe ultimele locuri din UE la acest capitol, alături de Slovenia şi Slovacia. Din totalul străinilor care imigrează în România, doar 9% vin pe baza unui contract de muncă. Principalele motive pentru care străinii vin în România sunt reîntregirea familie (43%) şi pentru studii -23%.

Ponderea celor care au venit în România prin programele de protecţie internaţională este mult mai mică decât în alte state, precum Germania de exemplu. În România 5% dintre străini sunt persoane cu protecţie internaţională, conform Inspectoratului General pentru Imigrări.

Numărul străinilor din afara Uniunii Europene care aleg România este unul mic deoarece aceştia întâmpină mai multe dificultăţi: bariere de limbă, limita salariului mediu pentru lucrătorii migranţi, înregistrarea deficitară a străinilor în statisticile instituţiilor cu atribuţii în domeniul muncii.

În contextul crizei forţei de muncă, „România nu are o evaluare serioasă a deficitului de pe piaţa forţei de muncă pe sectoare şi ocupaţii şi este departe de a avea o abordare sistematică a imigraţiei ca forţă de muncă şi tampon pentru îmbătrânirea populaţiei”, a mai spus Luciana Lăzărescu, în cadrul conferinţei.

Proiectul este finanţat prin programul HORIZON 2020 al Uniunii Europene şi studiază factorii naţionali şi internaţionali care influenţează mobilitatea tinerilor în Europa, pentru a propune căi de îmbunătăţire a condiţiilor în care se derulează mobilitatea tinerilor şi pentru a reduce efectele negative ale acesteia.  Proiectul  MOVE se bazează pe o cercetare multinivel, incluzând studii de caz pentru şase tipuri distincte de mobilitate (învăţământ superior, voluntariat, ocuparea forţei de muncă, training vocaţional, schimb de studenţi şi antreprenoriat) derulate în şase ţări europene, un sondaj cantitativ amplu  asupra mobilităţii la nivel european, precum şi analizarea datelor secundare, ţinând cont de inegalităţile sociale.

Rezultatele proiectului arată că tinerii români sunt la fel de mobili ca şi tinerii europeni, dar mobilitatea lor trebuie analizată în strânsă corelaţie cu scopul acesteia. Spre deosebire de tinerii din ţările vest-europene, tinerii români sunt implicaţi în mai mare măsură în mobilitatea legată de muncă decât în cea pentru studii. De asemenea, mobilitatea internaţională pentru voluntariat este  apreciată şi populară printre tinerii români, în timp ce într-o mai mică măsură se practică o mobilitate pentru antreprenoriat.

Totuşi, programele europene precum ERASMUS+ au contribuit la sensibilizarea tinerilor români şi la o mai bună cunoaştere a posibilităţilor de dezvoltare antreprenorială ca urmare a participării la programele de mobilităţi.
Este remarcabil faptul că tinerii români practică mai multe mobilităţi concatenate. În general, mobilitatea pentru studii este pasul iniţial, urmată de alte tipuri de mobilitate: pentru voluntariat sau antreprenoriat.

Analizele calitative au scos în evidenţă atât beneficiile mobilităţii intraeuropene, de exemplu dezvoltarea personală, acumularea de cunoştinţe de limbi străine, cât şi obstacolele întâmpinate: bariere legate de finanţarea mobilităţii, de relaţiile cu instituţiile sau de accesul la informaţii. Rezultatele analizei cantitative arată că tinerii români care au experienţe de mobilitate au mai multe şanse de a fi angajaţi sau de a-şi deschide o afacere, comparativ cu cei fără experienţa mobilităţii internaţionale.

Sursa: hotnews.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI