Aproape jumătate dintre români consideră că prioritatea următoarelor 6 luni trebuie să fie creşterea salariilor şi pensiilor

Aproape jumătate dintre români consideră că prioritatea următoarelor 6 luni trebuie să fie creşterea salariilor şi pensiilor

Românii consideră, în proporţie de 27,8%, că principala problemă a României este corupţia, conform unui sondaj INSCOP. De asemenea, 48,2% dintre cei intervievaţi cred că prioritară în următoarele 6 luni ar trebui să fie creşterea salariilor şi pensiilor, în timp ce 33,7% indică drept prioritară reducerea taxelor.

Principala problemă a României

Întrebaţi care este în opinia lor principala problemă a ţării, 27,8% dintre respondenţi menţionează corupţia, 14,9% – lipsa locurilor de muncă bine plătite, 13,4% – instabilitatea politică, 10,7% – inflaţia şi costul vieţii. 8,1% dintre cei chestionaţi indică deficitul bugetar şi datoria publică, 6,6% starea sistemului de educaţie, 5% starea sistemului de sănătate, 4,4% războiul şi contextul internaţional, 2,6% altceva. 2,4% nu ştiu sau nu răspund.

Votanţii PNL, USR şi AUR, bărbaţii, persoanele cu vârsta între 30 şi 44 de ani, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare menţionează corupţia drept principală problemă a ţării într-o proporţie mai ridicată decât media.

Indică lipsa locurilor de muncă bine plătite într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei: votanţii PSD, locuitorii din urbanul mic, persoanele cu vârsta între 45 şi 59 de ani.

Persoanele cu studii superioare consideră că instabilitatea politică este principala problemă a ţării într-o proporţie mai ridicată decât media.

Măsuri pentru următoarea jumătate de an

48,2% dintre cei intervievaţi consideră că prioritară în următoarele 6 luni ar trebui să fie creşterea salariilor şi pensiilor, 33,7% reducerea taxelor, 26,1% atragerea fondurilor europene, 25,8% reducerea cheltuielilor statului, 22,7% combaterea evaziunii fiscale, 16,4% stabilitatea politică şi acordul între partide, 15% reforma administraţiei publice, 14,2% creşterea investiţiilor publice, iar 9,1% organizarea de alegeri anticipate. 3,5% menţionează altă prioritate, iar 2,1% nu ştiu sau nu răspund.

Menţionează creşterea salariilor şi pensiilor drept măsură prioritară într-un procent mai mare decât restul populaţiei: votanţii PSD şi AUR, femeile, persoanele între 30 şi 44 de ani, cei cu educaţie primară, locuitorii din urbanul mic şi din mediul rural.

Votanţii AUR, femeile, persoanele între 18 şi 44 de ani, cei cu educaţie primară şi locuitorii din urbanul mic indică reducerea taxelor într-o proporţie mai ridicată decât media.

Votanţii PNL şi USR, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Capitală şi din urbanul mare şi angajaţii din sectorul public precizează cel mai mult atragerea fondurilor europene ca măsură prioritară pentru următoarea jumătate de an.

Sunt de părere că reducerea cheltuielilor statului ar trebui să fie o măsură prioritară în următoarele 6 luni într-un procent mai mare ca majoritatea: votanţii PNL şi USR, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti, angajaţii din sectorul privat.

Votanţii PNL şi USR, bărbaţii, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Capitală şi din urbanul mare consideră într-o proporţie mai mare ca restul populaţiei combaterea evaziunii fiscale drept măsură prioritară.

„Studiul indică o concentrare a anxietăţii publice pe teme legate de insecuritatea sistemică. Faptul că tema corupţiei coexistă cu presiunea puternică pentru creşteri de salarii şi pensii arată apariţia unui electorat simultan moralizator şi dependent de protecţia economică a statului – o combinaţie care favorizează discursurile populiste ce promit atât „curăţenie”, cât şi redistribuire rapidă. Clivajele dintre votanţii partidelor sugerează nu doar diferenţe electorale, ci existenţa unor „Românii” socio-culturale distincte: una orientată spre eficienţă administrativă şi integrare europeană, alta centrată pe securitate economică imediată şi neîncredere faţă de elitele instituţionale”, afirmă Remus Ştefureac, director INSCOP Research.

Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026. Metoda de cercetare este cea a interviului prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

foto: arhivă (cu rol ilustrativ)

Secțiune Știri sub articolul principal

Adăugați Ziarul Unirea ca sursă de ȘTIRI GOOGLE