Rămâi conectat

Actualitate

Aproape jumătate dintre angajații români vor să își schimbe locul de muncă: Care sunt principalele motive de nemulțumire

FURDUI Alexandru

Publicat

în

Aproape jumătate dintre angajații românii vor să își schimbe locul de muncă: Care sunt principalele motive de nemulțumire

Salariul, absența sentimentului de împlinire profesională sau lipsa perspectivelor de creștere sunt principalele motive pentru care 45% dintre angajați încearcă, în acest moment, să-și schimbe jobul.

Aproape jumătate dintre participanții la cel mai recent sondaj al eJobs România mărturisesc că, în acest moment, se află în căutare activă a unui loc de muncă, motiv pentru care aplică în mod constant și merg la interviuri.

Tot nemulțumiți de locul lor de muncă sunt alți 22,6%, însă aceștia nu se simt, deocamdată, suficient de motivați pentru a căuta altceva, în timp ce 2,2% deja au găsit alt job și sunt în preaviz de plecare. Doar 3 din 10 respondenți se declară mulțumiți de statutul profesional actual și, prin urmare, nu au în plan nicio schimbare profesională în perioada imediat următoare.

Elit - Gustul Desăvârșit

Principalul motiv pentru care doresc să facă un pas într-o nouă direcție este legat de nemulțumirile cu privire la salariu – aspect menționat de 61,4% dintre respondenți.

„Următoarele motive ne spun foarte multe despre felul în care au ajuns românii să se raporteze la relația dintre viața lor personală și cea profesională, despre introspecțiile pe care le fac după o perioadă destul de tulbure pentru toată lumea, dar și despre așteptările pe care le au de la ideea de carieră. Astfel, nu neapărat volumul mare de muncă îi deranjează (doar 35% aduc acest argument), ci mai degrabă faptul că munca pe care o fac nu le aduce nicio împlinire profesională (56,9%), că nu întrevăd oportunități de creștere în compania pentru care lucrează (54%) sau că nu se simt apreciați de managerul lor (17,4%). Toate acestea stau la baza unui fenomen care îi îngrijorează tot mai mult pe angajatori – quiet quitting-ul. Asta pentru că acest fenomen presupune un soi de plafonare, în multe cazuri, ireversibilă, care pornește, în primă fază, de la decizia de a nu face mai mult decât ce este trecut în fișa postului”, spune Raluca Dumitra, head of marketing în cadrul platformei de recrutare.

Întrebați dacă se simt motivați să performeze și să facă mai mult decât apare în fișa postului, 66,3% au răspuns că da, iar 33,7% că nu. Dintre aceștia din urmă, 59,7% s-ar simți motivați să facă mai mult dacă ar avea un salariu mai bun. 9,5% ar avea nevoie de o motivare intrinsecă și ar fi dispuși să facă mai mult dacă le-ar plăcea într-o măsură mai mare jobul pe care îl au, 7,8% și-ar dori să aibă o relație mai bună cu echipa din care fac parte, iar 4,6% ar depune mai mult efort dacă s-ar înțelege mai bine cu managerul lor. 8,8% cred că doar cei aflați la început de carieră și care trebuie să se remarce sau managerii ar trebui să nu se limiteze doar la cerințele din fișa postului, în timp ce 9,6% nu văd niciun motiv pentru care să facă acest lucru, invocând faptul că viața personală este mult mai importantă decât jobul.

„De cealaltă parte, vedem că principalele declanșatoare ale proactivității sunt, dincolo de salariu, echipa, pasiunea pentru profesie, relația cu managerul direct, faptul că angajații primesc frecvent feedback pozitiv sau certitudinea că, dacă vor performa, vor fi promovați. Dincolo de toate aceste motive, jumătate dintre cei chestionați cred că ideal ar fi ca orice angajat să facă doar munca pentru care este plătit, așa cum apare în fișa postului. Nici mai mult, nici mai puțin. 35,4% nu sunt de acord cu această afirmație, iar 16% oferă următoarele nuanțe: doar cei aflați la început de carieră, cei cu funcție de management sau cei care au în vedere o promovare ar trebui să depășească limitele din fișa postului”, mai spune Raluca Dumitra.

60,3% dintre respondenți se plâng de faptul că angajatorul nu este atent la echilibrul lor și cere angajaților să facă mai mult decât apare în fișa postului, în timp ce 39,7% se simt împăcați cu nivelul de încărcare pe care îl au și spun că, în interiorul companiei, este susținut echilibrul dintre viața personală și cea profesională. 24,3% dintre angajații participanți la sondaj spun că, față de acum un an, depun mai mult efort și lucrează în mod activ mai multe ore pe zi, iar alți 21,8% simt că se află într-o stare de burnout. 19,3% au redus numărul de ore în care muncesc efectiv, iar 34,5% spun că nu s-a schimbat nimic, din acest punct de vedere.

Sondajul a fost realizat în luna august, pe un eșantion de 1.700 de respondenți, angajați.

Sursa: stiripesurse.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Numărul imobilelor vândute în România, în scădere. Alba, printre județele cu cele mai puține vânzări, în luna octombrie

BONTEA Alexandru

Publicat

în

Numărul imobilelor vândute în România, în scădere. Alba, printre județele cu cele mai puține vânzări, în luna octombrie

La nivel național, în luna octombrie a anului 2022, au fost vândute 59.927 de imobile, cu 2.127 mai puține comparativ cu luna septembrie. Județul Alba se află printre județele cu cele mai puține imobile vândute.

Numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul tranzacţiilor în luna octombrie este cu 926 mai mic faţă de perioada similară a anului 2021, informează Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

Elit - Gustul Desăvârșit

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în octombrie 2022, în Bucureşti – 13.315, Ilfov – 3.687 şi Braşov – 3.126. Judeţele cu cele mai puţine imobile vândute în aceeaşi perioadă sunt Olt – 136, Călăraşi – 269 şi Alba – 294.

Numărul ipotecilor, la nivel naţional, în octombrie 2022, a fost de 22.267, cu 2.739 mai mic faţă de octombrie 2021. Cele mai multe operaţiuni de acest gen au fost înregistrate în Bucureşti – 5.937, Timiş – 1.754 şi – Ilfov – 1.652. La polul opus se află judeţele Sălaj – 37, Covasna – 50 şi Gorj – 61.

Judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în a zecea lună a anului 2022 sunt Dolj – 1.053, Buzău – 866 şi Galaţi – 723.\

Sursa: zf.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Bani pentru autoritățile locale, pentru obținerea independenței energetice: Apel de proiecte de 250 de milioane de euro de la Guvern

BONTEA Alexandru

Publicat

în

Bani pentru autoritățile locale, pentru obținerea independenței energetice: Apel de proiecte de 250 de milioane de euro de la Guvern

În cursul zilei de marți, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene dă startul unui apel de proiecte în valoare de 250 de milioane de euro, destinat autorităților publice locale, pentru investiții în echipamente și utilaje care să vizeze obținerea independenței energetice.

În total, autorităţile locale vor avea la dispoziţie 500 de milioane de euro pentru sprijinirea investiţiilor în capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile, atât pentru consum propriu cât şi pentru comercializare, spune instituţia.

Elit - Gustul Desăvârșit

Potrivit MIPE, ”având în vedere efectele crizei din Ucraina, care au condus la creşterea preţului la materialele de construcţii în medie cu peste 60%, în timp ce preţul la utilităţile publice (energie, gaze naturale, combustibil) a crescut în medie cu peste 40%, Ministerul Fondurilor Europene, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare, implementează în această perioadă măsuri în valoare totală de 1 miliard de euro, pentru sprijinirea mediului de afaceri şi a autorităţilor locale”.

500 de milioane de euro sunt alocate pentru eficienţa energetică a autorităţilor publice locale, care sunt nevoite să suporte din bugetele locale fondurile necesare pentru cheltuielile de funcţionare ale serviciilor publice din educaţie şi din sănătate.

”Producerea de energie verde trebuie să devină o prioritate de îndată pentru autorităţile locale, atât pentru consum propriu, cât şi pentru comercializare, mai ales în condiţiile creşterii însemnate a preţurilor la utilităţi din ultima vreme. Este o schemă de finanţare prin care încurajăm autorităţile locale să adopte măsuri de producere a energiei verzi, destinată serviciilor publice cum sunt spitale, şcoli, iluminat public şi alimentarea cu energie termică a populaţiei”, a transmis ministrul Marcel Boloş.

Pentru a evita eventualele deficite bugetare la nivel local care ar pune în dificultate asigurarea serviciilor publice de bază către populaţie, autorităţile publice locale sunt nevoite să identifice atât soluţii pentru a reduce consumul de energie şi odată cu aceasta şi emisiile de gaze cu efect de seră (GES), cât şi surse noi, mai avantajoase, de obţinere a energiei din surse regenerabile, prin intermediul cărora pot gestiona şi suporta cheltuielile de funcţionare ale serviciilor publice destinate populaţiei, precizează ministerul.

Scopul măsurilor este să contribuie la un nivel mai ridicat de independenţă energetică a autorităţilor publice locale, prin obţinerea de energie din surse regenerabile (geotermală, solară, eoliană şi altele de asemenea natură).

250 de milioane de euro pentru sprijinirea investiţiilor în capacităţi de producere energie din surse regenerabile de energie, pentru consum propriu

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare, dă startul, în data de 08 noiembrie 2022, ora 10.00, apelului de proiecte dedicat autorităţilor administraţiei publice locale – Măsuri pentru sprijinirea investiţiilor în capacităţi de producere energie din surse regenerabile pentru consum propriu la nivelul autorităţilor publice locale.

Apelul se aplică pentru proiectele care propun ca acţiuni investiţii în echipamente, utilaje, dotări specifice necesare pentru obţinerea de energie din surse regenerabile (cu excepţia biomasei), destinată consumului propriu. În categoria surselor de energie regenerabile se încadrează utilizarea următoarelor surse: eoliană, solară, aerotermală, geotermală, hidrotermală şi energia oceanelor, energie hidraulică, gaz de fermentare a deşeurilor, denumit şi gaz de depozit, şi gaz de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate şi biogaz.

Se vor finanţa următoarele tipuri de proiecte: realizarea capacităţilor de producere energie electrică şi / sau termică în cogenerare din surse de energie regenerabilă cu excepţia biomasei pentru consum propriu; realizarea capacităţilor de producere energie electrică sau termică din surse de energie regenerabilă, cu excepţia biomasei, pentru consum propriu.

În cazul proiectelor propuse, categoriile de investiţii sunt: investiţii în echipamente, utilaje, dotări specifice necesare pentru obţinerea de energie din surse regenerabile destinată consumului propriu de energie al autorităţilor publice locale. În categoria utilizării surselor de energie regenerabile se încadrează panourile fotovoltaice, utilizarea apei geotermale, utilizarea energiei eoliene în zonele unde există potenţial de utilizare a energiei vântului, precum şi alte surse de energie regenerabile definite conform art. 2 din Legea nr. 220/2008, cu modificările şi completările ulterioare şi investiţii în realizarea de unităţi de cogenerare, trigenerare noi destinate obţinerii de energie din surse regenerabile pentru consumul propriu al autorităţilor publice locale. Bugetul alocat apelului de proiecte este de 250 de milioane de euro.

Pentru proiectele vizând realizarea capacităţilor de producţie a energiei electrice şi/sau termice din surse regenerabile de energie cu excepţia biomasei pentru consum propriu grantul se acordă în lei sub forma rambursării cheltuielilor efectuate şi va fi de minim 500.000 euro şi nu poate depăşi 5.000.000 euro echivalent în lei la cursul Inforeuro din luna anterioară depunerii cererii de finanţare/ proiect de investiţii. Apelul este deschis din 8 noiembrie ora 10.00, până la 16 noiembrie ora 17.00. Cererile de finanţare se vor depune prin aplicaţia electronică IMM Recover, cu toate anexele solicitate prin ghid solicitantului.

250 de milioane de euro sprijinirea investiţiilor în capacităţi de producere energie din surse regenerabile de energie, pentru comercializare

De asemenea, un alt apel ce urmează să fie lansat în următoarea perioadă vizează sprijinirea autorităţilor publice locale pentru producerea energiei regenerabile în vederea comercializării.

Apelul se aplică pentru proiectele care propun ca acţiuni investiţii în echipamente, utilaje dotări specifice necesare pentru obţinerea de energie din surse regenerabile (cu excepţia biomasei), destinată comercializării. În categoria surselor de energie regenerabile se încadrează utilizarea urmatoarelor surse: eoliană, solară, aerotermală, geotermală, hidrotermală şi energia oceanelor, energie hidraulică, gaz de fermentare a deşeurilor, denumit şi gaz de depozit, şi gaz de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate şi biogaz.

Se vor finanţa următoarele tipuri de proiecte: Realizarea capacităţilor de producere energie electrică şi / sau termică din surse regenerabile de energie, cu excepţia biomasei, pentru comercializare;

Pentru aceste investiţii sunt eligibile următoarele categorii de cheltuieli: cheltuieli privind dotări pentru obţinerea de energie din surse regenerabile; cheltuieli privind realizarea, achiziţionarea, modernizarea de capacităţi de producţie noi sau existente la momentul depunerii cererii pentru finanţare, pentru obţinerea de energie din surse regenerabile; cheltuielile de preluare, conectare a energiei în sistemul energetic naţional. Bugetul alocat apelului de proiecte este de 250 de milioane de euro.

Pentru proiectele vizând realizarea capacităţilor de producţie a energiei electrice şi/sau termice din surse regenerabile de energie cu excepţia biomasei pentru comercializare se acordă în lei sub forma rambursării cheltuielilor efectuate şi va fi de minimum 5.000.000 euro şi nu poate depăşi 15.000.000 euro echivalent în lei la cursul Inforeuro din luna anterioară depunerii cererii de finanţare/ proiect de investiţii, mai precizează MIPE.

Separat, în această perioadă MIPE are deschise apeluri de proiecte pentru eficienţa energetică a mediului de afaceri în valoare de 500 de milioane de euro, astfel că cei interesaţi încă au timp să depună dosare.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

A început distribuția pachetelor cu alimente de 25 de kilograme pentru persoane vulnerabile: Ce produse conțin și cine le primește

Ziarul Unirea

Publicat

în

A început distribuția pachetelor cu alimente de 25 de kilograme pentru persoane vulnerabile, oferite din fonduri europene. Ce produse conțin și cine le primește

Aceasta este transa a cincea de pachete cu alimente, iar fiecare pachet conține 12 tipuri diferite de produse, a anunţat miercuri ministrul Marcel Boloş.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Începând de astăzi, facem distribuţia celor 1.188.000 de pachete de alimente pe care le avem pregătite pentru persoanele şi familiile care se află în situaţii de dificultate.

Discutăm despre acele persoane şi familii care au venitul minim pe membru de familie sub venitul minim social garantat în plată, de cei care beneficiază de alocaţia pentru sprijin de familie, de persoanele care se află în situaţii de criză, sunt singure, sunt considerate vulnerabile din punctul de vedere al regulamentului Comisiei Europene, fiind tranşa a cincea care are acest pachet de alimente.

Pachetul de alimente are 25 de kilograme, sunt în pachet cuprinse de la 5 kg de făină, până la 4 kg de făină de mălai, 4 litri de ulei, 4 kilograme de orez, conserve de carne de porc, vită, pateu, gem, inclusiv compoturi sunt în cadrul acestor pachete.
Boloş: „Dacă am cumpăra aceste pachete de la raft, ar costa 260 de lei”

Valoarea pe care o avem pentru un pachet şi pe care am achitat-o este cu preţul ajustat de 190 de lei. Dacă aceste alimente ar trebui cumpărate de la raft astăzi, ar trebui să plătească 260 de lei, deci iată ce înseamnă o achiziţie de alimente în regim centralizat.

Am realizat această economie de cheltuială, dar şi sprijinul pentru industria alimentară pentru că tot ce aţi văzut aici, marea majoritate, cu excepţia orezului, sunt produse româneşti.

Dacă ar fi să luăm în calcul impactul celor şase tranşe pe care le asigurăm, de pachete alimentare, discutăm de 32.000 de tone de făină, 28.000 de tone de făină de mălai, 28 de milioane de borcane de compot, deci una peste alta, pentru industria alimentară din România este un ajutor deosebit.

Valoarea unei tranşe este de aproximativ 220 de milioane de lei şi avem această finanţare asigurată din Programul Operaţional Sprijin pentru Persoane Defavorizate.

În România avem 1.188.000 de cazuri, deci oameni care sunt în pragul de extremă sărăcie şi pentru care criza i-a afectat nu numai din punctul de vedere al preţului la utilităţi şi la bunurile de consum, iar pentru ei acest pachet de alimente este binevenit, întrucât le compensează o parte din cheltuielile pe care le au pentru traiul zilnic”, a anunţat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.

Sursa: antena3.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea