ANAF a făcut ZECI de plângeri penale în urma unor controale fiscale la persoane fizice derulate în 2018
ANAF a făcut ZECI de plângeri penale în urma unor controale fiscale la persoane fizice derulate în 2018
ANAF a înaintat 26 de sesizări organelor de cercetare penală în urma celor unor controale fiscale la persoane fizice derulate în 2018, a precizat joi Emanuel Băncilă, partener și coordonatorul practicii de controverse fiscale EY România, conform Mediafax.
Autoritățile fiscale din România au realizat peste 400 de verificări și acțiuni de control la persoane fizice în anul anterior, din care 118 s-au soldat cu amenzi în valoare cumulată de 87 milioane de lei.
În comparație, în prima jumătate a acestui an, ANAF a întreprins 377 de verificări la persoane fizice, din care doar 53 s-au finalizat cu penalități, însă suma penalităților este deja mai mare decât cea din întreg anul 2018, urcând la 90 milioane de lei, estimându-se o dublare până la finalul anului.
În baza de date a autorității fiscale, actualizată anual, se regăsesc la finalul lui 2018 7.879 de persoane, la care sunt incluse si rudele acestor așa-numite „persoane cu grad de risc ridicat”.
Avute în vedere sunt persoanele fizice care de exemplu au cumpărat proprietăți de peste 150.000 de euro și care potrivit declarațiilor fiscale înregistrează cheltuieli care nu se pot justifica din venituri.
„Orice verificare începe cu un aviz. Din păcate, în cazul persoanelor fizice, nu avem acel termen de pregătire a inspecției fiscale spre deosebire de companii. Odată cu comunicarea avizului se pot cere o serie de documente și să se întocmească declarația unică de patrimoniu. (…) Se urmăresc diferențele semnificative între venituri și cheltuieli. (…) Am avut un caz în care a fost o nuntă faimoasă iar contribuabilul a trebuit să se ducă în presa vremii să facă dovada că a strâns o sumă consistentă ca urmare a organizării evenimentului”, a spus Băncilă.
De la demararea verificării există un termen de 5 zile de depunere a punctului de vedere, după care urmează realizarea raportului de verificare și se intră în faza de contestație. Procedura de verificare durează peste 300 de zile, în timp ce în cazul controalelor fiscal la persoanele juridice procedura ține în medie 140 de zile.
Categoriile de risc detaliate de ANAF sunt: 1) patron bogat, firmă săracă – tratată cu prioritate de autoritățile fiscale; 2) persoane cu patrimoniu semnificativ dar fără activități economice cunoscute – persoane cu activități ilicite, în general; 3) persoane cu venituri volatile – persoane care câștigă din showbiz; 4) alte persoane cu riscuri semnificative – variatna de rezervă la care fiscul poate să apeleze pentru demararea controlului.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
România lovită de un nou val de ninsori. Temperaturile scad, iar în multe zone va fi ger
România lovită de un nou val de ninsori. Temperaturile scad, iar în multe zone va fi ger Primăvara se lasă așteptată, conform specialiștilor de la Administrația Națională de Meteorologie. Se anunță ploi, vânt, vreme extrem de rece pentru această perioadă, ger și ninsori la altitudini mai mari de 1.500 de metri. Specialiștii de la Administrația […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 21 de ore
Postul Paștelui 2024, cel mai lung și aspru post din an: Interdicții, durată, zile de dezlegare la pește. Obiceiuri și tradiții
-
Actualitateacum 5 zile
14 martie: Ziua Mondială a numărului Pi. Sărbătoare internaţională a pasionaţilor de matematică şi ştiinţe
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
17 martie: Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Alexie, omul lui Dumnezeu. Tradiții și obiceiuri de Ziua Șarpelui
-
Opinii - Comentariiacum 23 de ore
18 martie: Inventatorul român Traian Vuia realizează, la Paris, primul zbor autopropulsat
-
Ştirea zileiacum o zi
Ziarul „Unirea” din Alba Iulia angajează REDACTORI pentru ediția online. Cerințe și responsabilități
-
Ştirea zileiacum o zi
Povestea aurarului legendar Mihăilă Gritta – românul care a contrubuit masiv la păstrarea identității de neam, într-o perioadă în care dezrădăcinarea românilor din Transilvania era în toi