Alexandru Pereș: ”Noul Cod Silvic – Suspiciuni și controverse pe un sector sensibil al României!”

Puțini sunt cei care s-au lăsat amăgiți de zâmbetul resemnat cu care Victor-Viorel Ponta și-a recunoscut înfrângerea în seara zilei de 16 noiembrie 2014, când noul președinte al României a devenit Klaus W. Iohannis. În pofida atitudinii sale publice spășite, premierul unui Guvern „reșapat zdravăn” de DNA, de Parchetul General și A.N.I., a continuat să uzeze de obișnuitele sale lovituri sub centură în lupta politică.

Mai nou inclusiv împotriva Președintelui Iohannis, față de care, oficial, a adoptat aceeași poziție de „pisicuț” cu care îl obișnuise, în particular, pe Traian Băsescu. Nici vorbă de vreun armistițiu îndelungat sau pace între cele două mari blocuri politice – PNL și PSD, oricât de dorite sunt acestea de opinia publică. Noua Lege a Codului Silvic votată în Parlament și trimisă la promulgare a constituit pentru Victor Ponta un pretext excelent pentru deschiderea ostilităților împotriva celui care fusese net preferat de români pentru scaunul de la Cotroceni.

Câteva ambiguități semnificative ale noului Cod Silvic l-au determinat pe Președintele României să reîntoarcă legea pentru reexaminare, la Parlament, obligație perfect constituțională în astfel de cazuri, ceea ce a oferit PSD prilejul să reacționeze vehement, vocal, uzând de toate mijloacele publice și politice.

Evident, Victor-Viorel Ponta s-a străduit să rămână în umbră pentru a nu „deranja” relația cu Președinția, trimițând-o la atac pe „Fă, Doina!” (doamna Doina Adriana Pană), cea plimbată cu barca la inundațiile din Teleorman pe cand era ministrul Apelor și Pădurilor. Este dreptul oricărui om politic să exprime o opinie despre orice, dar devenita-celebră „Fă, Doina!” și-a permis, credem la ordin, să insinueze murdar că Președintele a avut un interes personal când a trimis legea spre reexaminare, acuzând voalat unele relații de prietenie din Austria, țara de unde provine unul din marii investitori din industria lemnului, S.C. Holzindustrie Schweighofer.

De altfel și Ambasadorul Austriei în România a solicitat Președinției revederea respectivului act legislativ, date fiind implicațiile în activitatea unui investitor important din țara sa. Nimic anormal pentru un ambasador (și ar fi bine ca și ambasadorii României să procedeze la fel), rostul acestuia fiind, printre altele, și acela de a încerca să susțină afacerile țării pe care o reprezintă.

Deputatul PSD, fost ministru efemer ,,Fă, Doina”, mânat de PSD și de Victor-Viorel Ponta, începe un asalt intempestiv la Președinte, străduindu-se să-i demoleze credibilitatea prin explicații stupide, dar și populiste. Ca întotdeauna, intervin ONG-urile și asociațiile autohtone de mediu, asociațiile proprietarilor de păduri, iar pe fundal, încă în umbră, ROMSILVA și alți responsabili guvernamentali. Atac total la președinte!

Susținătorii legii votate în Parlament ignoră însă cu bună-știință că președintele, devenit mediator, are obligația de a asculta toate părțile aflate într-un anumit conflict iar o lege, odată promulgată, nu trebuie să conțină nicio urmă de suspiciune și partizanat. Constituția chiar permite și obligă la o rezolvare transparentă și clarificatoare. Procedura este necesară mai ales când legislația națională este la limita de coliziune cu prevederile U.E., ceea ce ar putea aduce României sancțiuni din partea Comisiei Europene și chiar oprirea unor finanțări comunitare. De altfel și Consiliul Concurenței a atenționat că anumite articole din lege pot fi speculate că reprezintă ajutor de stat, incompatibil cu economia de piață, lucru trecut însă cu vederea de tabăra PSD-istă.

Este însă și un mare adevăr în această bătălie!

În România pădurile au fost tăiate sălbatic, cu iresponsabilitate, și mare grabă, iar efectele se văd: munți cheliți, inundații și alunecări de teren în fiecare an, export masiv de lemn brut sau cherestea (produs cu valoare adăugată scăzută), într-un cuvânt, haos total! De asemenea, lipsa unui program eficient de replantare a suprafețelor defrișate (se raportează replantarea a maxim 20-25.000 hectare anual, în timp ce defrișările sunt de patru-cinci ori mai mari) este de natură a-i îngrijora nu doar pe români, ci chiar și Uniunea Europeană.

Semnalele venite după controlul Curții de Conturi cu privire la dezastrul din sectorul forestier din perioada 1990-2012 au fost trecute cu vederea, deși pagubele sunt de mai multe miliarde de Euro!

Nici viitorul nu este mai optimist, chiar dacă avem un nou Cod Silvic. Adevărata problemă este alta. Guvernul Ponta, și trebuie să admit că neimplicarea este moștenită, se dovedește incapabil să gândească o strategie privind sprijinirea investitorilor autohtoni astfel încât să poată concura cu succes, la licitații, marile societăți străine, care au acaparat cu ușurință, încă de la începutul anilor ’90 aproape întreaga piață a lemnului. Ca de altfel, incapabil a se îngriji de strategii legate de dezvoltarea durabilă a mediului în condiții de sustenabilitate unanim acceptate, fapt care ulterior poate duce și la o adevărată dezvoltare economică.

Senator PNL de Alba, Alexandru Pereş

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI