Alba Iulia luminând memoria lui Grigore Vieru
În noaptea din 17 spre 18 ianuarie 2009, la orele 1 şi 20 de minute murea Grigore Vieru, cel ce făcuse din Limba Română o barcă pe care o încărca mereu cu vise şi speranţe împingând-o pe apa Prutului până la malul românesc al graiului, aşteptând-o să se întoarcă din nou la Pererita, satul său natal, buchet de merinde, adică strălucire aparte ce-i încălzea sufletul, înfierbântându-i paginile, cărţile. Când a putut să treacă Prutul pe teritoriul efectiv al Limbii Române le-a cerut iertare florilor, aripilor zilei şi nopţii, istoriei şi geografiei că a trebuit să le primească, să le simtă doar prin graţiile privirii, ale sângelui din care a făcut nopţi albe, împovărându-le cu sentimente fără de sfârşit. Dar să ne întoarcem: în 15 ianuarie 2009 se afla la Cahul la un concert în Sala Palatului împreună cu poetul gălăţean Viorel Dinescu. Stătea în rândul întâi într-o sală neîncălzită, ceţoasă dar plină cu peste 700 de suflete. Au urcat pe scenă, Viorel a recitat 4 poeme ale lui Gigore Vieru, apoi a lăsat Cezarului întâlnirea cu publicul. Urcase şi solistul Fuego, dialogul lor liric se întinsese pe mai multe minute. Nimeni nu mai blestema gazul metan oprit. A fost un spectacol torid. Viorel l-a rugat să se întoarcă împreună la Galaţi, la el acasă. Grigore l-a asigurat că spre sfârşitul lunii va veni la Galaţi şi va sta zece zile. „Am de rezolvat câteva probleme la Chişinău”. La orele 23.20 maşina cu Grigore a plecat spre Chişinău. Pe la orele 2.00, Viorel primeşte un telefon de la poetul, patriotul Valeriu Matei care îi spune: „Ştii că domnul Vieru a fost victima unui accident de maşină la intrarea în Chişinău, în apropiere de localitatea Dănceni, raionul Ioloveni, izbindu-se violent de stâlpul unui panou publicitar”. Viorel a strigat: „Nu se poate…” Clipa i-a răspuns: „Ba se poate. Ba s-a putut”. Peste trei zile, la 1.20 minute clipa repetase: „Adio, Grigore Vieru”. În curând şi Alba Iulia era în mână cu o lumânare la căpătâiul poetului. Limba Română ţinea în braţe miile de flori, de lacrimi, de lumânări… Şi n-a trecut mult timp şi tot Alba Iulia dezvelea primul bust „Vieru” pe Aleea Scriitorilor, în Parcul Eminescu.
În doliu, Sala Unirii, Congresul Spiritualităţii, Cetatea Alba Iuliei, însăşi Limba Română, reamintindu-ne că la 1 decembrie 1990, în poezia „Scrisoare către Alba Iulia” recunoştea:
„Ţară binecuvântată
Azi aici te-ai întregit:
Basarabia furată
Basarabia-n viaţă
Sora ta adevărată,
Te salută: Bun găsit!”
Subscriem, şi prin amabilitatea cotidianului „Unirea” mereu prezent la manifestările culturale, lăsăm la bustul de bronz grigorio-vierian respiraţia inimii noastre, buchet de preţuire şi merinde.
Ion MĂRGINEANU
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Ştirea zilei
Foto | Lae Dreghici, anunț cu privire la data și locul noului spectacol de cascadorie: Când și unde va fi evenimentul special
Lae Dreghici, anunț cu privire la data și locul noului spectacol de cascadorie: Când și unde va fi evenimentul special Lae Dreghici a anunțat în seara zilei de sâmbătă, 5 septembrie 2026, când și unde va avea loc noul său spectacol de cascadorie. Anunțul a fost făcut în mediul online. „Dragi prieteni, în această seară […]
VIDEO | „Zeus”, povestea unui Mercedes care a devenit parte din familia unui pasionat de Retromobil. De la Constanța la Alba Iulia, cel mai lung drum parcurs de Florin Moisii la volanul bijuteriei pe patru roți
„Zeus”, povestea unui Mercedes care a devenit parte din familia unui pasionat de Retromobil. De la Constanța la Alba Iulia, cel mai lung drum parcurs de Florin Moisii la volanul bijuteriei pe patru roți Un pasionat de automobile Mercedes-Benz a venit tocmai de la Constanța la Alba Iulia pentru întâlnirea anuală Mercedes Clasic Retromobil Club […]
Video | O femeie din Alba readuce la viață modelele vechi de pe ia românească: „Să nu mai fie foarte… chinezești”
O femeie din Alba readuce la viață modelele vechi de pe ia românească: „Să nu mai fie foarte… chinezești” Broderie migăloasă, modele recuperate din muzee, pânză românească și ore întregi de muncă. Floricica Domnica Ciucur transformă motivele tradiționale românești în ii, costume populare, tablouri și obiecte artizanale personalizate. Pentru ea, broderia nu este doar o […]