Alba Iulia în imagini de epocă: Liceul ”Mihai Viteazul”
*Liceul ”Mihai Viteazul” din Alba Iulia a fost deschis oficial în 1919
Înfiinţat la scurt timp după realizarea Marii Uniri, printr-o decizie prioritară a Consiliului Diligent, liceul ”Mihai Viteazul” din Alba IuIia, a fost prima instituţie de stat destinată elevilor români ardeleni din învăţământul secundar.
De la deschiderea oficială care a avut loc în ziua de 1 februarie 1919, până la stabilirea definitivă într-un local propriu, liceul a funcţionat provizoriu în mai multe edificii din Oraşul de Jos. La început, pentru desfăşurarea cursurilor în anul şcolar 1919/1920 s-a folosit o clădire a şcolii medii maghiare naţionalizate (str. G-ral Grigorescu, astăzi Grădiniţa de pe str. Primăverii). Odată cu creşterea numărului elevilor, aceştia sunt transferaţi în edificiul Orfelinatului orăşenesc (construit R. V. Fridolin în 1898), facându-se un schimb de clădiri. O altă schimbare de sediu are loc în anul şcolar următor 1921/1922, când liceul primeşte edificiul Şcolii primare, de pe strada Călăraşilor (construit în jurul anilor 1900 pe locul cimitirului reformat, astăzi sediul liceului de Muzică şi Arte Plastice).
În tot acest interval relativ lung de timp s-au făcut demersurile necesare şi s-au desfăşurat lucrările de construcţie pentru înzestrarea oraşului cu un liceu modern.
Încă din anul 1921 – 1922, cu ocazia vizitei ministrului Instrucţiei Publice, Constantin Anghelescu şi a directorului Popa Liseanu se dau asigurări de sprijin şi se fac primele donaţii pentru amplasarea pe platoul din vestul cetăţii (în zona unde se preconiza dezvoltarea viitorului oraş „grădină”) a unui edificiu important capabil să îndeplinească cerinţele unui învăţământ modern.
Până la terminarea lucrărilor în anul 1940, aici şi-au avut sediul timp de doi ani (dec. 1938) diferite instituţii: Rezidenţa Regală a Ţinutului Mureş, Divizia 20 Infanterie, Inspectoratul Şcolar al Regiunii Alba, Liceul comercial.
Abia începând cu anul şcolar 1940 – 1941, prin hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 87 imobilul este trecut în folosinţă Ministerului Educaţiei Naţionale Cultelor şi Artelor, cu destinaţia şi titulatura de Liceul de băieţi „Mihai Viteazul”.
După al doilea război îşi schimbă denumirea, în 1965 aici funcţionând Şcoala secundară „Horea, Cloşca şl Crişan” şi Şcoala profesională de mecanici agricoli (astăzi Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan”).
SURSA: Gheorghe FLEŞER – ”Alba Iulia. Orașul și monumentele sale în imagini de epocă”
_______________________________
În Alba Iulia avem clădiri și monumente vechi de sute de ani însă sunt foarte mulți care nu le cunosc istoria. ziarulunirea.ro vă prezintă o serie de articole în care veți afla despre arhitectura vechiului oraș și veți afla poveștile celor mai importante edificii, așa cum sunt ele prezentate în volumul ”Alba Iulia – Orașul și monumentele sale în imagini de epocă”, semnat de Gheorghe Fleşer – o carte care nu ar trebui să lipsească din biblioteca niciunui albaiulian pasionat de cunoașterea și păstrarea memoriei trecutului.
Secțiune Știri sub articolul principal
Adăugați Ziarul Unirea ca sursă de ȘTIRI GOOGLE

Știri recente din categoria Ştirea zilei
EXCLUSIV | Directoarea economică Emilia Oprean pleacă din Primăria Alba Iulia. Primar: „Am respectat dorința doamnei”
EXCLUSIV | Directoarea economică Emilia Oprean pleacă din Primăria Alba Iulia. Primar: „Am respectat dorința doamnei” Emilia Oprean, director executiv al Direcției Cheltuieli (n.a. Direcția Economică) a Primăriei Alba Iulia, va părăsi instituția. Primarul municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleșa, dezminte informațiile potrivit cărora plecarea Emiliei Oprean din Primăria Alba Iulia ar avea legătură cu conflictul […]
Cei cinci consilieri din Almașu Mare care nu au votat bugetul și taxele își explică decizia. Cum justifică blocajul din comună după 18 ședințe de Consiliu Local
Cei cinci consilieri din Almașu Mare care nu au votat bugetul și taxele își explică decizia. Cum justifică blocajul din comună după 18 ședințe de Consiliu Local Comuna Almașu Mare, din județul Alba, se confruntă cu o situație fără precedent, după ce, în ciuda organizării a 18 ședințe de Consiliu Local, nu au fost aprobate […]
17,8 milioane de lei pentru renașterea Fabricii de Arme Cugir: Modernizare strategică pentru producția de armament și aliniere la standardele NATO
17,8 milioane de lei pentru renașterea Fabricii de Arme Cugir: Modernizare strategică pentru producția de armament și aliniere la standardele NATO Una dintre cele mai importante capacități industriale din industria românească de apărare intră într-un amplu proces de transformare. Fabrica de Arme Cugir, filială a Companiei Naționale Romarm, a lansat procedura pentru proiectarea și execuția […]








