Adrian Negrescu: Creșterea taxelor și mai ales inflația riscă să ducă România în recesiune

Adrian Negrescu: Creșterea taxelor și mai ales inflația riscă să ducă România în recesiune

Creșterea taxelor și mai ales inflația riscă să ducă România în recesiune, atrage atenția analistul economic Adrian Negrescu. 

„Avem, din păcate, tot mai mulți politicieni care cred că, prin creșterea taxelor, vom rezolva problemele economice ale României și, astfel, vom depăși această criză bugetară în care ne aflăm. De la taxa pe stâlp, la impozitul minim pe cifra de afaceri a marilor companii la ideea creșterii taxelor pentru cei care au tupeul să câștige mai mult (impozitul progresiv), unii politicieni induc tot mai mult ideea că aceasta este soluția alternativă la măsurile de austeritate propuse de guvern, în special la tăierile de costuri din administrație, înghețarea unor investiții locale și limitarea privilegiilor.

Ce nu înțeleg acești politicieni, și încercă să explic foarte simplu și pe înțelesul lor limitat în materie de economie, este că majorarea taxelor e ca si cum ai trage de un elastic. Dacă tragi prea mult, acesta se rupe. La fel, dacă crești prea mult taxele și implicit provoci o inflație puternică, s-ar putea ca încasările din taxe și impozite să scădă în loc să crească.

Sunt o mulțime de exemple de produse care s-au scumpit semnificativ în ultima vreme, de au ajuns să nu se mai vândă ca altădată. De la îmbrăcăminte și încălțăminte la detergenți, produse de beauty și tutun, toate înregistrează, în momentul de față, vânzări semnificativ mai mici decât în anii trecuți.

Un bun exemplu, dincolo de cele clasice cu carburanții, produsele alimentare, serviciile și piața auto (efectele negative ale menținerii IMCA sunt deja de notorietate), este dat de produsele din tutun. S-a ajuns ca prețul acestora să devină unul prohibitiv pentru mulți dintre români, pe fondul scăderii puterii de cumpărare.

Nu e o situație specifică doar României. La nivel internațional, taxele pe tutun au fost o adevărată „găină de muls” pentru guvernele din întreaga lume. Datele Organizației Mondiale a Sănătății sugerează că taxele globale anuale combinate pe țigări se apropie de 1 trilion de dolari.

Cu toate acestea, în multe țări, taxele pe țigări au făcut ca banii aducați de guverne să fie tot mai puțini în fiecare an deoarece numărul clienților a scăzut din cauza prețurilor dar și al faptului că tot mai puțini oameni fumează.
Această victorie extraordinară pentru sănătatea publică ar trebui să fie un motiv de sărbătoare.

Însă pentru guvernele care au devenit dependente de veniturile din taxele pe tutun, scăderea veniturilor înseamnă mai puține resurse disponibile pentru a fi cheltuite pe programe legate de aceste venituri. În loc să încerce să finanțeze programele guvernamentale cu o sursă de venit mai largă și mai stabilă, unele grupuri au cerut creșterea și mai mare a taxelor pe tutun, în încercarea de a restabili și crește veniturile din tutun.

Sunt o mulțime de statistici care vin să demonstreze ceea ce spuneam la început, când comparam creșterile de taxe&prețuri cu efectul elasticului extins la maxim.

La noi, dincolo de scăderea consumului, avem și o problemă cu piața neagră, care a explodat în ultimul an. Suntem la cel mai ridicat nivel al comerțului ilicit de țigări, adică fără plata taxelor, din ultimii 5 ani (12%).

Din păcate, nici la nivel european nu avem politicieni care să înțeleagă că creșterea taxelor pe consum nu este neapărat o idee foarte bună. Recent propusă revizuire a Directivei UE privind accizele la tutun (TED) prevede o creștere cu 139% a accizei minime percepute pentru țigări.

La fel ca la în zona de petrol și gaze (uitați-vă la probleme prin care trece principalul jucător din piață care disponibilizează angajați și reduce investiții) sau în industria auto unde principalii noștri exportatori se plâng tot mai mult de faptul că IMCA le spulberă mare parte din planurile investiționale, și în cazul industriei tutunului aceste creșteri de taxe vor avea efecte toxice pe viitor. Scăderea bazei de impozitare va duce la scăderi ale veniturilor pe termen lung, dincolo de câștigurile pe termen scurt.

Ce facem în această situație? Mergem tot pe idea populistă de a crește taxele sau încercăm să găsim alte soluții? Să nu uităm că, dincolo de consumul intern, România a exportat anul trecut produse din tutun de peste 2 miliarde de euro, cu 360 de milioane peste anul anterior. Nu cu scăderea consumului de avocado și brânză franțuzească rezolvăm problema deficitului comercial”, afirmă Adrian Negrescu.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI