Abandonul școlar, la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, dar cu o diferență dramatică între urban și rural
Abandonul școlar, la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, dar cu o diferență dramatică între urban și rural
Rata abandonului școlar la sfârșitul gimnaziului a atins, în anul 2021-2022, cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, potrivit unui raport publicat de Ministerul Educației. Diferența dintre urban și rural este însă dramatică, cu o pondere a abandonului școlar de trei ori mai mare în mediul rural decât la nivel național.
Potrivit raportului, dintre cei peste 183.000 de elevi înscriși în clasa pregătitoare în anul 2013-2014, au absolvit clasa a VIII-a circa 168.000, iar aproximativ 5.900 au rămas repetenți. Mai mult, din totalul elevilor înscriși în clasa I cu 8 ani în urmă, 5,4% se înscriu la abandon pentru ciclul primar și gimnazial. Acest procent include elevii cu situație școlară neîncheiată, exmatriculați, cazuri de deces sau migrație.
Ponderea de 5,4% este cea mai scăzută în mai bine de un deceniu, potrivit datelor oferite de minister. Comparativ, abandonul pentru ciclul primar și gimnazial era de 19,2% în cazul cohortei care a terminat gimnaziul în 2010-2011 și de 13,8% în cazul celei care a încheiat cu cinci ani în urmă, în 2017.
Citește și: FOTO VIDEO | TRAGEDIE în Alba: Un bărbat a fost găsit SPÂNZURAT în propria locuință din Alba Iulia
Situația este însă mult mai gravă în cazul elevilor din mediul rural. Aici, ponderea abandonului este de 3 ori mai mare decât cea la nivel național: 15,3% pentru cohorta care a încheiat clasa a VIII-a în 2021-2022, ultimul an școlar afectat de pandemia Covid-19.
Mai precis, din totalul de 84.670 de elevi din mediul rural înscriși în clasa pregătitoare în 2013-2014, au absolvit 68.132 de elevi (3.599 au rămas repetenți).
Diferența de pondere este mult mai ridicată decât în anii anteriori:
- În 2020-2021, la o pondere națională a abandonului la final de gimnaziu de 7,4%, rata în rural era de două ori mai mare, de 14,6%
- În 2019-2020, la o rată națională de 10,8%, rata la nivel național era de 17,1%
- În 2018-2019, la o rată națională de 12,2%, în mediul rural rata era de 18,9%
Tot anul 2021-2022 se remarcă drept primul a în care, la orașe, au absolvit clasa a VIII-a mai multi elevi decât s-au înscris în școala primară – în acest caz cu nouă ani înainte, cu în clasa pregătitoare.
Astfel, la nivel urban, în 2013-2014 s-au înscris în clasa pregătitoare 98.963 de elevi. După 9 ani, au absolvit clasa a VIII-a cu 842 mai mulți elevi (99.805), numărul repetenților fiind de 2.251. Aceasta înseamnă că, de fapt, rata abandonului la final de ciclu primar și gimnazial a fost una negativă (-3,1%).
Cauzele abandonului școlar sunt multiple și complexe, dar printre cele mai importante se numără:
- Sărăcia și excluziunea socială
- Lipsa accesului la educație de calitate
- Problemele familiale și de sănătate
- Prejudecățile sociale și culturale
Pentru a reduce abandonul școlar, este nevoie de o abordare integrată, care să combine măsuri de ordin economic, social și educațional.
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Vremea în România de Sfânta Maria 2026 | Prognoza meteo pe regiuni actualizată. Meteorologii anunță anomalii termice și furtuni
Vremea în România de Sfânta Maria 2026: Prognoza meteo pe regiuni actualizată. Meteorologii anunță anomalii termice și furtuni Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a publicat prognoza meteo pentru perioada 3-16 august, care arată că începutul intervalului va fi marcat de temperaturi caniculare, urmate de o răcire treptată a vremii și de accentuarea instabilității atmosferice în […]
Pensii 2026: Câți ani de cotizare pentru femei sunt necesari de la 1 august Schimbare importantă pentru femeile care se apropie de pensionare. De la 1 august 2026, o nouă etapă din calendarul prevăzut de Legea pensiilor ridică stagiul complet de cotizare contributiv la 33 de ani și 6 luni. Nu toate femeile sunt însă […]
Premierul Ilie Bolojan despre criza energetică cu care se confruntă România: „Importăm peste 2.000 – 2500 de MW zilnic”
Premierul Ilie Bolojan despre criza energetică cu care se confruntă România: „Importăm peste 2.000 – 2500 de MW zilnic” „Importăm peste 2.000 – 2500 de MW zilnic. Ungaria importă 4.500. Din punct de vedere al importurilor, există o presiune importantă pe care trebuie să o acoperim”, a declarat luni, 3 august 2026, premierul intermar Ilie […]
