Abandonul școlar, la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, dar cu o diferență dramatică între urban și rural
Abandonul școlar, la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, dar cu o diferență dramatică între urban și rural
Rata abandonului școlar la sfârșitul gimnaziului a atins, în anul 2021-2022, cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, potrivit unui raport publicat de Ministerul Educației. Diferența dintre urban și rural este însă dramatică, cu o pondere a abandonului școlar de trei ori mai mare în mediul rural decât la nivel național.
Potrivit raportului, dintre cei peste 183.000 de elevi înscriși în clasa pregătitoare în anul 2013-2014, au absolvit clasa a VIII-a circa 168.000, iar aproximativ 5.900 au rămas repetenți. Mai mult, din totalul elevilor înscriși în clasa I cu 8 ani în urmă, 5,4% se înscriu la abandon pentru ciclul primar și gimnazial. Acest procent include elevii cu situație școlară neîncheiată, exmatriculați, cazuri de deces sau migrație.
Ponderea de 5,4% este cea mai scăzută în mai bine de un deceniu, potrivit datelor oferite de minister. Comparativ, abandonul pentru ciclul primar și gimnazial era de 19,2% în cazul cohortei care a terminat gimnaziul în 2010-2011 și de 13,8% în cazul celei care a încheiat cu cinci ani în urmă, în 2017.
Citește și: FOTO VIDEO | TRAGEDIE în Alba: Un bărbat a fost găsit SPÂNZURAT în propria locuință din Alba Iulia
Situația este însă mult mai gravă în cazul elevilor din mediul rural. Aici, ponderea abandonului este de 3 ori mai mare decât cea la nivel național: 15,3% pentru cohorta care a încheiat clasa a VIII-a în 2021-2022, ultimul an școlar afectat de pandemia Covid-19.
Mai precis, din totalul de 84.670 de elevi din mediul rural înscriși în clasa pregătitoare în 2013-2014, au absolvit 68.132 de elevi (3.599 au rămas repetenți).
Diferența de pondere este mult mai ridicată decât în anii anteriori:
- În 2020-2021, la o pondere națională a abandonului la final de gimnaziu de 7,4%, rata în rural era de două ori mai mare, de 14,6%
- În 2019-2020, la o rată națională de 10,8%, rata la nivel național era de 17,1%
- În 2018-2019, la o rată națională de 12,2%, în mediul rural rata era de 18,9%
Tot anul 2021-2022 se remarcă drept primul a în care, la orașe, au absolvit clasa a VIII-a mai multi elevi decât s-au înscris în școala primară – în acest caz cu nouă ani înainte, cu în clasa pregătitoare.
Astfel, la nivel urban, în 2013-2014 s-au înscris în clasa pregătitoare 98.963 de elevi. După 9 ani, au absolvit clasa a VIII-a cu 842 mai mulți elevi (99.805), numărul repetenților fiind de 2.251. Aceasta înseamnă că, de fapt, rata abandonului la final de ciclu primar și gimnazial a fost una negativă (-3,1%).
Cauzele abandonului școlar sunt multiple și complexe, dar printre cele mai importante se numără:
- Sărăcia și excluziunea socială
- Lipsa accesului la educație de calitate
- Problemele familiale și de sănătate
- Prejudecățile sociale și culturale
Pentru a reduce abandonul școlar, este nevoie de o abordare integrată, care să combine măsuri de ordin economic, social și educațional.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Actualitate
Când se dau alocaţiile pentru copii în iulie 2025: Banii, virați fără întârzieri Marea majoritate a părinților care încasează alocația de stat pentru copii sunt interesați să afle când intră mai exact alocația pe card, data putând varia în anumite situații. În România, alocația de stat se acordă copiilor cu vârsta de până la 18 […]
România, în topul țărilor europene cu cea mai scumpă apă menajeră și îmbuteliată. Afacerea pe spinarea românilor
România, în topul țărilor europene cu cea mai scumpă apă menajeră și îmbuteliată. Afacerea pe spinarea românilor Deși România are resurse hidrografice din belșug și unele dintre cele mai apreciate izvoare de apă minerală de pe continent, am ajuns să plătim pe litrul de apă mai mult ca locuitorii din statele mai bogate ale Europei. […]
Radu Georgescu: Într-o țară civilizată, măsurile fiscale erau votate prin referendum de către populație. Planul nu rezolvă deficitul bugetar, dar va duce economia României în recesiune
Radu Georgescu: Într-o țară civilizată, măsurile fiscale erau votate prin referendum de către populație. Planul nu rezolvă deficitul bugetar, dar va duce economia României în recesiune Economistul Radu Georgescu face o comparație între cum a fost aprobat planul fiscal în România și cum se procedează într-o țară civilizată, cum e de exemplu Elveția, unde toate […]