Actualitate

România cel mai mare procent din Uniunea Europeană al tinerilor care nu învață și nu lucrează

Unirea Ziarul

Publicat

în

România cel mai mare procent din Uniunea Europeană al tinerilor care nu învață și nu lucrează

Mai mult de o zecime (11,2%) dintre tinerii (15-29 ani) din Uniunea Europeană nu erau ocupaţi, în educaţie sau formare, aşa-numiţii NEETs, în anul 2023, însă în rândul statelor membre această proporţie variază între 4,8% în Ţările de Jos şi 19,3% în România, arată datele publicate de Eurostat, citate de Agerpres.

Comparativ cu situaţia din 2022, proporţia tinerilor care nu învaţă şi nici nu lucrează a scăzut cu 0,5 puncte procentuale atât în UE (de la 11,7% până la 11,2%), cât şi în România (de la 19,8% până la 19,3%). Datele Eurostat mai arată că, în 2023, o treime dintre statele membre erau sub ţinta propusă pentru anul 2030, o proporţie a NEETs de 9%, respectiv: Ţările de Jos (4,8%), Suedia (5,7%), Malta (7,5%), Slovenia (7,8%), Luxemburg (8,5%), Irlanda (8,5%), Danemarca (8,6%), Germania (8,8%) şi Portugalia (8,9%).

În majoritatea statelor membre sunt diferenţe între proporţia de NEETs în rândul tinerelor şi tinerilor. Anul trecut, 12,5% dintre tinerele cu vârsta între 15 şi 29 de ani din UE erau NEETs, în timp ce în rândul tinerilor proporţia era de 10,1%.

Citește și: Teribilism! Doi tineri din Alba Iulia au agresat o persoană, întâlnită întâmplător, doar pentru a arăta că pot face acest lucru

În ambele cazuri, Ţările de Jos au cea mai mică proporţie de NEETs: 4% în rândul tinerilor şi 5,6% în rândul tinerelor. În contrast, cea mai mare proporţie de NEETs în rândul tinerilor se înregistra în Grecia (14,8%), iar în rândul tinerelor se înregistra în România (24,8%).

De-a lungul ultimului deceniu, proporţia de NEETs din UE a scăzut cu 4,9 puncte procentuale, de la 16,1% în 2013 până la 11,2% în 2023. Această proporţie s-a redus constant în această perioadă, singura excepţie fiind anul 2020, afectat de COVID, când proporţia tinerilor care nu învaţă şi nici nu lucrează a crescut până la 13,8%, de la 12,6% în 2019, după care a urmat o scădere până la 13,1% în 2021.

În rândul statelor membre, cea mai mare reducere a proporţiei de NEETs între 2013 şi 2023 a fost înregistrată în Grecia (minus 12,5 puncte procentuale), urmată de Bulgaria (minus 11,9 puncte procentuale), Croaţia (minus 10,5 puncte procentuale), Irlanda (minus 10,3 puncte procentuale) şi Spania (minus 10,2 puncte procentuale).


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

18 mai 2026 | RESTRICȚII de trafic pe Autostrada A1 Sibiu-Sebeș: Reparații la carosabil

Ioana Oprean

Publicat

în

RESTRICȚII de trafic pe Autostrada A1 Sibiu-Sebeș: Reparații la carosabil Traficul este restricționat, luni, 18 mai 2026, între orele 7.30 și 20.00, pe sectorul Sibiu-Sebeș al Autostrăzii A1, între Șura Mică și Rusciori. Potrivit Dispeceratului CNAIR, se execută lucrări de reparații la suprafața carosabilă. Banda 1 si banda de urgență a căii 1 (sens Sibiu-Sebeș) […]

Citește mai mult

Actualitate

Cum va fi VREMEA în România în săptămâna 18-24 mai 2026: Instabilitate atmosferică accentuată de la mijlocul săptămânii

Ioana Oprean

Publicat

în

Cum va fi VREMEA în România în săptămâna 18-24 mai 2026: Instabilitate atmosferică accentuată de la mijlocul săptămânii Luna mai, considerată cea mai ploioasă lună a primăverii, nu se dezminte nici anul acesta. România a avut parte, în zilele de 16 și 17 mai, de un nou episod cu ploi și instabilitate atmosferică accentuată, de […]

Citește mai mult

Actualitate

Fost premier: Reducerea cheltuielilor, nu creșterea taxelor, este cheia unei consolidări fiscale compatibile cu creșterea economică

Ioana Oprean

Publicat

în

Fost premier: Reducerea cheltuielilor, nu creșterea taxelor, este cheia unei consolidări fiscale compatibile cu creșterea economică Reducerea cheltuielilor, nu creșterea taxelor, este cheia unei consolidări fiscale compatibile cu creșterea economică, afirmă fostul premier Florin Cîțu. „Exemple de țări care au făcut consolidare fiscală și NU au avut contracție economică. În toate, componenta dominantă a fost […]

Citește mai mult