Actualitate

România cel mai mare procent din Uniunea Europeană al tinerilor care nu învață și nu lucrează

Unirea Ziarul

Publicat

în

România cel mai mare procent din Uniunea Europeană al tinerilor care nu învață și nu lucrează

Mai mult de o zecime (11,2%) dintre tinerii (15-29 ani) din Uniunea Europeană nu erau ocupaţi, în educaţie sau formare, aşa-numiţii NEETs, în anul 2023, însă în rândul statelor membre această proporţie variază între 4,8% în Ţările de Jos şi 19,3% în România, arată datele publicate de Eurostat, citate de Agerpres.

Comparativ cu situaţia din 2022, proporţia tinerilor care nu învaţă şi nici nu lucrează a scăzut cu 0,5 puncte procentuale atât în UE (de la 11,7% până la 11,2%), cât şi în România (de la 19,8% până la 19,3%). Datele Eurostat mai arată că, în 2023, o treime dintre statele membre erau sub ţinta propusă pentru anul 2030, o proporţie a NEETs de 9%, respectiv: Ţările de Jos (4,8%), Suedia (5,7%), Malta (7,5%), Slovenia (7,8%), Luxemburg (8,5%), Irlanda (8,5%), Danemarca (8,6%), Germania (8,8%) şi Portugalia (8,9%).

În majoritatea statelor membre sunt diferenţe între proporţia de NEETs în rândul tinerelor şi tinerilor. Anul trecut, 12,5% dintre tinerele cu vârsta între 15 şi 29 de ani din UE erau NEETs, în timp ce în rândul tinerilor proporţia era de 10,1%.

Citește și: Teribilism! Doi tineri din Alba Iulia au agresat o persoană, întâlnită întâmplător, doar pentru a arăta că pot face acest lucru

În ambele cazuri, Ţările de Jos au cea mai mică proporţie de NEETs: 4% în rândul tinerilor şi 5,6% în rândul tinerelor. În contrast, cea mai mare proporţie de NEETs în rândul tinerilor se înregistra în Grecia (14,8%), iar în rândul tinerelor se înregistra în România (24,8%).

De-a lungul ultimului deceniu, proporţia de NEETs din UE a scăzut cu 4,9 puncte procentuale, de la 16,1% în 2013 până la 11,2% în 2023. Această proporţie s-a redus constant în această perioadă, singura excepţie fiind anul 2020, afectat de COVID, când proporţia tinerilor care nu învaţă şi nici nu lucrează a crescut până la 13,8%, de la 12,6% în 2019, după care a urmat o scădere până la 13,1% în 2021.

În rândul statelor membre, cea mai mare reducere a proporţiei de NEETs între 2013 şi 2023 a fost înregistrată în Grecia (minus 12,5 puncte procentuale), urmată de Bulgaria (minus 11,9 puncte procentuale), Croaţia (minus 10,5 puncte procentuale), Irlanda (minus 10,3 puncte procentuale) şi Spania (minus 10,2 puncte procentuale).


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

Premierul Ilie Bolojan: „Am redus deficitul bugetar cu peste 1% din PIB. Obiectivul nostru este un buget al relansării și al investițiilor”

Ioana Oprean

Publicat

în

Ilie Bolojan: „Am redus deficitul bugetar cu peste 1% din PIB. Obiectivul nostru este un buget al relansării și al investițiilor” „Am redus deficitul bugetar cu peste 1% din PIB. Obiectivul nostru este un buget al relansării și al investițiilor”, afirmă premierul Ilie Bolojan într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook în seara zilei […]

Citește mai mult

Actualitate

Fenomenele meteo severe influențează zborurile din România. Măsurile de siguranță luate de piloți

Bogdan Ilea

Publicat

în

Fenomenele meteo severe influențează zborurile din România. Măsurile de siguranță luate de piloți Pe fondul episoadelor de vreme extremă care se manifestă în această perioadă atât în România, cât și în numeroase țări europene, Tarom a explicat care sunt principalele fenomene meteorologice ce pot influența desfășurarea zborurilor și măsurile aplicate pentru a asigura operarea acestora […]

Citește mai mult

Actualitate

Sindicaliștii din învăţământul preuniversitar, solicitare cu privire la creșterea numărului de elevi din clase: ,,Peste 2.000 de posturi sunt puse în pericol”

Bogdan Ilea

Publicat

în

Sindicaliștii din învăţământul preuniversitar, solicitare cu privire la creșterea numărului de elevi din clase: ,,Peste 2.000 de posturi sunt puse în pericol” Sindicaliștii din sistemul de educație acuză Guvernul că a provocat o „dezorganizare accelerată a învăţământului preuniversitar”, situație pe care o consideră „consecința directă a creșterii forțate a efectivelor de elevi la clasă”. Astfel, […]

Citește mai mult