Rămâi conectat

Actualitate

57% dintre românii emigrați s-ar întoarce în România. Corupția, birocrația și neîncrederea în clasa politico-administrativă, principalele bariere pentru repatriere

Publicat

în

57% dintre românii emigrați s-ar întoarce în România. Corupția, birocrația și neîncrederea în clasa politico-administrativă, principalele bariere pentru repatriere, se susține într-un studiu despre diaspora românească, comandat de RePatriot și realizat de Open-I Research.

În funcție de țara de emigrație, cele mai mari procente sunt înregistrate, conform sursei, în Italia (68%) și Marea Britanie (63%), iar cele mai mici în Germania și Statele Unite (43%). “Pentru a investi în țara lor, românii au nevoie de încredere și de oportunități, au nevoie de exemple de succes în care să se regăsească. Corupția, birocrația și neîncrederea în clasa politico-administrativă sunt principalele bariere pentru repatrierea prin antreprenoriat.

Încercăm să micșorăm aceste bariere prin puterea exemplului, prin platforma RePatriot, prin întâlniri directe în care lucrăm împreună umăr la umăr pentru a genera plusvaloare afacerilor noastre și României”, a declarat Marius Bostan, inițiatorul RePatriot. Sursa citată susține că 56% dintre românii emigrați vor să investească în România (iar cei din Marea Britanie vor să investească în România în pondere de 69%), considerând că cele mai atractive domenii sunt turismul (37%) și agricultura (38%), însă principala lor barieră este corupția din România.

Elit - Gustul Desăvârșit

“Un trend interesant și explicabil în contextul Brexit se observă la românii din Marea Britanie, care, pe lângă faptul că vor să se întoarcă în țară în procent foarte mare, vor să și investească în România, marea majoritate dorind să înceapă o afacere (56%).

Românii din diaspora cu experiență în mediul de business sunt cel mai potrivit catalizator pentru atragerea de investiții românești și străine noi”, a declarat Claudiu Vrînceanu, unul din liderii proiectului RePatriot. Pentru românii care vor să se întoarcă, principalul motiv este regăsirea “cuibului” (68% spun că vor să fie “din nou acasă”). Foarte promițător, 47% vor să facă ceva pentru România, iar 39% vor să înceapă o afacere în țară.  Dintre românii din Marea Britanie care vor să se întoarcă în țară, 56% vor să înceapă o afacere.

Ei se declară optimiști cu privire la potențialul de schimbare al României și, în plus, vor să folosească aici lucrurile pe care le-au învățat, și să ajute la schimbarea în bine a mentalității românești (“Vreau să aduc o cultură a responsabilității în Romania”). “Faptul că cei care vor să se întoarcă au potențialul de a aduce o energie nouă și de a schimba mentalități, pe lângă faptul că vor să și investească în afaceri,  reprezintă una din cele mai importante concluzii ale studiului”, a declarat Adina Nica, Managing Director Open-I Research.

43% dintre românii din diaspora estimează că, în următorii ani, lucrurile se vor îmbunătăți în România, iar 26% cred că lucrurile se vor înrăutăți.   “Dintre românii care nu vor să se întoarcă în țară (43% din românii emigrați), 82% declară că principalul motiv este corupția și 70% clasa politică. Dacă aceste probleme s-ar ameliora, împreună cu îmbunătățirea sistemului sanitar și reducerea birocrației, aceștia ar lua în considerare repatrierea.

Din păcate, cei care nu vor să se întoarcă în țara sunt cei în care s-a investit cel mai mult pentru educație în ultimii ani, ei având, mai mult decât media, studii superioare și vârstă între 25 și 45  de ani”, a declarat Adina Nica.     Odată emigrați, românii țin legătura cu țara, în special cu familia. Mai mult decât atât, ei transferă bani în țară, 71% au transferat bani în ultimele 12 luni (procentul cel mai mare se înregistrează la emigranții din Spania, 78%). “În cultura românească familia este o valoare centrală. Părinții fac tot ce le stă în putință pentru a asigura copiilor un trai mai bun.

Acesta este și motivul pentru care cei mai mulți au ales calea emigrării, făcând astfel un compromis, rupându-se de familie pentru a îi face un bine acesteia. De aceea, în unele cazuri copiii și soțul/soția ramași în țară, dar și depărtarea de familia lărgită îi face pe cei mai mulți să nu se simtă împăcați cu noua viață, de emigrant. 72% simt lipsa celor dragi ca principal dezavantaj al emigrării”, a spus Adina Nica.

Studiul privind românii din diaspora a fost inițiat în august 2017, de către agenția de cercetare Open-I Research la cererea RePatriot și poate fi descărcat de AICI. Chestionarul a fost completat online de către 1.192 români emigrați în țări precum Spania, Italia, Marea Britanie, Irlanda, Germania, SUA, Franța, Canada, Austria, Norvegia, Belgia.

Sursa: profit.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Amenzi de MII de lei pentru graffiti pe clădiri sau garduri. Legea, adoptată de Parlament

Publicat

în

Amenzi de MII de lei pentru graffiti pe clădiri sau garduri. Legea, adoptată de Parlament

Un proiect de lege care prevede majorarea amenzilor pentru cei care vandalizează, a fost adoptat de Camera Deputaților. Dacă legea va fi promulgată, sancțiunile pot ajunge până la șase mii de lei. Deși, oriunde îți arunci ochii prin București vezi graffiti pe clădiri, în sectorul 1 al Capitalei Poliția locală a dat anul trecut doar trei amenzi.

Desenarea gardurilor și pereţilor unor clădiri reprezintă artă stradală doar dacă este făcută cu acordul proprietarilor. Altfel, este considerată vandalism și se pedepsește. Iar amenzile s-ar putea ridica, în curând, până la 6 mii de lei. Desenele nu pot fi făcute, în niciun caz, pe clădiri declarate monument istoric. Unii artiști sunt de părere, însă, că majorarea amenzilor nu îi va opri pe cei care vor să se exprime liber pe clădirile din București.

Robert Obert, artist urban: Cred că trebuie să existe cumva niște zone de compromis pe care să le negociem cu autoritățile. Nu mai bombardăm noi oamenii răi cu spray orașul, ne rezumăm la un loc de joacă. Așa poate funcționa, de ce nu.

Elit - Gustul Desăvârșit

Teodora Chiuș, jurnalist Digi24: În prezent amenzile pentru cei care fac graffitiuri pe clădiri sunt cuprinse între 100 și 500 lei, după ce legea va fi promulgată aceștia vor putea fi amendați cu sume între 3.000 și 6.000 lei.

– Cu amenzile nu cred că se rezolvă. Nu, pentru că sunt tinerii ăștia neastâmpărați, ei trebuie să se manifeste în felul ăsta.
– Consider că ar trebui să fie expuse în anumite locuri unde să se întâlnească toți artiștii ăștia talentați și să nu facă așa ceva, pentru că nu este plăcut ochiului.
– Mai mult de conștiință ține. În rest, amenda o plătești și faci iar prostii.
– Dacă nu aplici sancțiuni dure nu se îndreaptă lucrurile, iar noi ne facem că avem legi, dar nu avem finalitatea pentru ele.

Poliția locală din Sectorul 1 a dat anul trecut doar trei amenzi celor care au vandalizat clădiri, dar nu i-a putut obliga să și șteargă desenele făcute. Acum, dacă noua lege va fi aprobată, artiștii de ocazie vor primi amenzi majorate și vor avea la dispoziție 15 zile să curețe pereții sau gardurile pe care le-au vandalizat.

Sursa: digi24.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

FOTO| MÂNDRIA Sebeșului: Maria, eleva de ZECE CURAT la Matematică și Română, fără meditații

Publicat

în

MÂNDRIA Sebeșului: Maria, eleva de ZECE CURAT la Matematică și Română, fără meditații

Maria Hileagă, absolventă a Colegiului Național „Lucian Blaga” din Sebeș, a reușit performanța de a obține cea mai mare medie din municipiu la Bacalaureatul 2022, anume 9,93.

Tânăra a obținut zece curat la Română și Matematică, iar la proba scrisă la informatică a obținut nota 9,8, potrivit informațiilor furnizate de platforma bacalaureat.edu.ro.

Într-un interviu acordat ziarulunirea.ro, Maria a povestit despre parcursul său în cei patru ani de liceu până la examenul de Bacalaureat, precum și care sunt planurile sale de viitor, la facultate.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Pentru mine subiectele de la Bacalaureat, în comparație cu subiectele din anii trecuți și cu ce am lucrat pentru a mă pregăti, au fost ușoare.

Deși inițial mi-am propus ca în momentul în care primesc subiectele să marchez exercițiile mai dificile, mi-am dat seama atât la proba de matematică, cât și la cea de informatică că nu am ce să marchez. Astfel, am reușit să rezolv subiectele de la început până la final, fără să întâmpin probleme.”, a transmis eleva, în legătură cu dificultatea întâmpinată la subiectele primite.

Mai mult, tânăra a relatat că a obținut această performață remarcabilă fără să apeleze la ore în particular, ea bazându-se pe informația primită în timpul școlii.

„Pot spune cu mare bucurie că nu am luat ore suplimentare la materiile pentru Bacalaureat. Cu ajutorul profesorilor de la școală, cu o mare voință, încredere și motivație am reușit să iau o astfel de notă. De multe ori a fost greu, mai ales că a fost nevoie să mă autoeduc, să îmi impun să fac anumite lucruri, în special în perioada pandemiei, în care am învățat la fel de mult ca și la școală. Am conștientizat că doar dacă îți dorești cu adevărat și muncești în fiecare zi pentru un vis, vei ajunge la el. Am muncit mult, încât uneori familia și prietenii îmi ziceau „Nu mai învăța atât!””

În prezent, Maria se pregătește pentru examenul de admitere la Facultatea de Informatică din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca unde, așa cum a transmis și tânăra absolventă, nu se ține cont de notele obținute la Bacalaureat.

În acest sens, ea a notat următoarele: „Am ales în urmă cu doi ani că vreau să merg pe informatică, iar în urmă cu un an am ales să mă pregătesc pentru admiterea la Facultatea de Informatică din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Din păcate admiterea la această facultate nu ține cont de Bacalaureat așa că a fost nevoie de o pregătire suplimentară pentru examenul de admitere pe care îl voi susține peste două săptămâni.”


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Asociația Pro Infrastructură: Doar 4 constructori lucrează serios, restul neserioși sau veniți „la furat”

Publicat

în

Asociația Pro Infrastructură: Doar 4 constructori lucrează serios, restul neserioși sau veniți „la furat”

În România există patru mari antreprenori care lucrează la proiecte mari de infrastructură şi sunt serioşi, afirmă, Ionuţ Ciurea reprezentantul Asociaţiei Pro Infrastructura. El vorbeşte despre alte două categorii care au relaţii contractuale cu statul pentru realizarea de infrastructură rutieră: cei care îşi onorează contractele în alte state, dar nu şi în România, şi alţii veniţi „la furat”, care încheie contracte de pe urma cărora vor să scoată bani, fără a executa lucrările, informează News.ro.

„La noi, în domeniul ăsta s-a întâlnit hoţul cu prostul. Pentru că sunt patru constructori serioşi în România – pe infrastructură mare, antreprenori mari, vorbesc, nu sunt contractori, pentru că mai sunt şi acolo – sunt patru feciori mari şi laţi. În România există doar patru companii constructoare mari, antreprenori generali mari care îşi respectă contractul. Câţiva sunt într-un grup select că mai inaugurează şi autostrăzi înainte de termen şi reuşesc pentru că au putere financiară fie aici, în România, fie mai ales în ţara mamă sau la nivel european, să pună bani de la ei, să facă autostrada şi după aceea să-şi recupereze banii din celebrele claim-uri, revendicări pe care le plăteşte tot România şi alea nu sunt decontate de la Bruxelles. Dar măcar fac autostrada”, a afirmat Ionuţ Ciurea într-o emisiune difuzată, sâmbătă, de Digi 24.

Ciurea a vorbit despre alte două categorii de firme implicate în relaţia cu statul în ceea ce priveşte construcţia de drumuri.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Ceilalţi, care sunt neserioşi, în momentul în care s-au blocat în teren din diverse motive, birocratice sau că ţin lucrurile astea de ei – nu au putere financiară să finanţeze pe termen scurt, nu au motorină să-şi transporte pământul pe care să-l pună pe autostradă – în momentul ăla se blochează totul. Nici nu mai vorbesc de management, mai ales că sunt mulţi prezenţi în România care sunt prezenţi la nivel internaţional, dar la nivel internaţional fac treabă, la ei în ţară fac treabă. De ce? Pentru că sunt alte state, mai serioase decât statul român. Şi sunt alţii care sunt la furat, care în loc să facă treabă nu ştiu cum să tragă mai tare de contracte, de fiecare chichiţă, să vină aici să facă claim-uri, eventual să nu facă nimic”, a mai spus Ciurea.

El a adăugat că, în opinia sa, aceste din urmă firme plătesc mai mulţi avocaţi decât ingineri sau şoferi de basculantă.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare