28 iunie 1914: asasinarea lui Franz Ferdinand, moştenitorul tronului austro-ungar, la Sarajevo și izbucnirea Primului Război Mondial
28 iunie 1914: asasinarea lui Franz Ferdinand, moştenitorul tronului austro-ungar, la Sarajevo și izbucnirea Primului Război Mondial
În data de 28 iunie 1914. Franz Ferdinand, arhiducele Austriei şi moştenitorul tronului austro-ungar, a fost asasinat la Sarajevo de Gavrilo Princip, un student sârb bosniac ce făcea parte dintr-un grup de cincisprezece asasini, susţinuţi de Mâna Neagră, o societate secretă fondată de naţionalişti pro-sârbi. Evenimentul a aruncat în aer Europa, unde se putea simţi tensiunea crescândă de mai mult timp.
Pe continent creşteau nemulţumirile în interiorul statelor şi neînţelegerile între ţări, se crease o reţea complexă de alianţe, dar şi o competiţie între cele mai puternice naţiuni.
Pe 23 iulie 1914, în urma asasinatului de la Sarajevo, Serbia primeşte un ultimatum imposibil din partea Austriei; era, desigur, pretextul pentru declanşarea războiului. Ce a urmat s-a derulat cu repeziciune şi a dus la unul dintre cele mai sângeroase conflicte din istorie, o luptă care s-a dat între doi mari combatanţi, în jurul cărora s-a strâns majoritatea ţărilor: Antanta sau Tripla Înţelegere (Franţa, Imperiul Britanic şi Imperiul Rus) şi Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman şi Bulgaria).
În 28 iulie 1914 Austria a atacat Serbia; în 30 iulie 1914, Rusia, susţinând Serbia, decretează mobilizarea generală. Germania, aliata Austro-Ungariei, declară, la 1 august 1914, război Rusiei şi, apoi, o zi mai târziu, la 3 august 1914, Franţei; la 4 august 1914 Germania a invadat Belgia, iar Anglia şi dominioanele sale au declarat război Germaniei (5 august 1914); la rândul său, Austro-Ungaria declară război Rusiei (6 august 1914), iar Serbia, Germaniei, pe 6 august 1914; Franţa declară război Austro-Ungariei (11 august 1914), urmată de Anglia (12 august 1914); la 23 august 1914, Japonia declară război Germaniei, fapt care transformă conflictul european în unul mondial. Turcia declară, la 12 noiembrie 1914, război Triplei Înţelegeri; în 23 mai 1915 Italia declară război Austro-Ungariei; în 27 august 1916 România a intrat în război alături de Antantă (Tripla Înţelegere), iar la 6 martie 1917 şi Statele Unite ale Americii intră în război împotriva Puterilor Centrale.
Aşa a început Marele Război – denumirea Primul Război Mondial, aşa cum îl ştim astăzi, nu a fost folosită decât după 1939, după izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial; până atunci, a fost cunoscut ca Marele război sau Războiul mondial.
A fost primul conflict ce a implicat un număr atât de mare de militari şi atâtea părţi pe câmpul de luptă. Până la urmă, acest război a devenit al doilea conflict pe lista celor mai sângeroase conflicte notate de istorie (după Rebeliunea de la Taiping). Nu aveau să treacă decât douăzeci de ani, însă, până când cel de-al Doilea Război Mondial îl va depăşi, făcând şi mai multe victime.
Mai mult de 9 milioane de persoane au fost ucise pe câmpurile de luptă ale războiului iar, pe lângă acestea, oamenii au murit în spatele liniilor frontului, din cauza lipsei de mâncare, căldură sau combustibil, toate acestea fiind trimise cu prioritate pentru alimentarea armatelor. În plus, războaiele civile şi conflictele interne care se derulau în paralel au făcut victime, la rândul lor, astfel că, la final, în Marele Război au murit în jur de 15 milioane de oameni.
În cei peste patru ani de război, Germania a pierdut 15% din populaţia masculină activă, Austria şi Ungaria au pierdut 17%, iar Franţa, 10%. Circa 750.000 de civili au murit de foame numai în Germania, din cauza blocadei impuse de britanici.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 În dupa-amiaza de 23 noiembrie, în iarna anului 1918, pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, un aparat de zbor pilotat de un erou trecut apoi în uitare şi […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ovidenia, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Ştirea zileiacum 5 zile
PROGRAMUL zilei de 1 decembrie 2024, Ziua Națională, la Alba Iulia: Paradă militară, concert Andra și focuri de artificii
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Opinii - Comentariiacum 7 ore
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
19 noiembrie: Ziua internațională a BĂRBATULUI. Tradiții în lume specifice sărbătorii