26 Martie: Domnitorul Carol I a fost proclamat primul rege al României. ,,Regele de Oțel’’ care a transformat țara într-un regat independent

26 Martie: Domnitorul Carol I a fost proclamat primul rege al României. ,,Regele de Oțel’’ care a transformat țara într-un regat independent

26 martie, o zi extrem de semnificativă pentru poporul român. În această zi, în anul 1881, a fost promulgată legea privind proclamarea Regatului. România ia titlul de Regat, iar domnitorul Carol I, ia titlul de Rege al României. Festivitățile consacrate proclamării regatului au fost amânate pentru 10/22 mai 1881.

Pe 8 mai1866, la ora 16:00, un tânăr locotenent debarca la Turnu Severin, după o călătorie plină de peripeții. Era primul oraș românesc pe care îl vedea, el neștiind aproape nimic despre noua lui țară.

Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, căci despre el este vorba, venise incognito, pentru a nu fi oprit de vameșii împăratului Austro Ungariei.

În următorii 48 de ani, acest om puternic avea să conducă țara, transformând-o dintr-un principat vasal condus haotic, într-un regat independent.

Carol I, primul rege al României a avut cea mai lungă domnie din istoria ţării. Soldat și principe german, Carol I a domnit 48 de ani peste români, intrând în România deghizat şi cu un paşaport fals. Cu timpul, el a dovedit că a fost cel mai român dintre români, apărându-și țara cu prețul vieții: ,,Totul pentru ţară. Nimic pentru mine”, fiind crezul lui pe toată perioada domniei. De asemenea, Carol a fost educat în spiritul familiei sale ,,Nimic fără Dumnezeu’’, motto care s-a reflectat în toate acțiunile și valorile pe care acesta le-a transmis următoarelor generații.<img class="aligncenter wp-image-618027 size-full" src="https://ziarulunirea.ro/wp-content/uploads/2020/03/Carol-I001.jpg" alt="" width="728" height="448" /

Carol I a fost regele sub care România şi-a dobândit Independenţa, a câştigat Dobrogea şi Cadrilaterul, a fost adoptată prima Constituție, a avut loc făurirea statului modern, dar și ridicarea a numeroase construcții, printre care podul Anghel Saligny de la Cernavodă sau construirea primilor kilometri de cale ferată din România.

Carol I, o figură emblematică rece, calculată și organizată, tipică pentru un neamț, a cultivat un climat de ordine, disciplină şi rigoare, a stăruit pentru modernizarea structurilor economice şi a fost un arbitru al vieţii politice. Regele Carol I a arătat preocupare pentru dezvoltarea învăţământului, a culturii, precum şi pentru formarea tinerei generaţii de intelectuali.
Tenacitatea, sobrietatea și personalitatea sa dură l-au recomandat pe regele Carol să poarte pseudonimul de ,,Regele de Oțel’’ al României.

Cum a ajuns Carol I, rege al României

Carol I nu a fost prima opțiune pentru a fi conducătorul țării noastre. După lungi negocieri între Brătianu și Napolean al III-lea, cel care a fost propus pentru a fi domnitor, a fost chiar Filip al Belgiei, conte de Flandra. Datorită refuzului său, poporul nostru avea să cunoască independența și dezvoltarea pe toate planurile.

Avea doar 27 de ani când I s-a propus tronul țării noastre. După ce I s-au arătat hărțile țării noastre, Carol I a avut nevoie de doar câteva săptămâni pentru a se decide. După ce a acceptat oferta venită din partea statului român, Carol a venit în România deghizat şi cu un paşaport fals, din cauza conflictelor existente între Austria și țara sa. Pe timpul călătoriei sale spre România, Carol s-a numit Karl Hettingen care, oficial, se îndrepta spre Odesa în interes de afaceri. Pe 6 mai 1866, principele a sosit la Baziaş unde s-a întâlnit cu Ion C. Brătianu. Cei doi au călătorit separat pe un vapor, la clasa a II-a fără a schimba o vorbă, pentru a nu trezi suspiciuni sau tensiuni de natură politică.

Carol I a intrat oficial în București 10 mai 1866 pe la podul Mogoşoaiei și a fost întâmpinat de primarul Bucureştiului, de la acea vreme, Dimitrie C Brătianu. Acesta i-a înmânat cheile oraşului, iar în aceeaşi zi a depus jurământul în noua sa calitate de domnitor al Principatelor Unite Române în Palatul Mitropoliei: ”Jur de a fi credincios legilor ţării, de a păzi religiunea românilor, precum şi integritatea teritoriului ei şi a domni ca domn constitutional”.

În momentul depunerii jurământului, tânărul domn a mai spus: „Punând picioarele pe acest pământ, am şi devenit român! Cetăţean azi, mâine, de va fi nevoie soldat, eu voi împărtăşi cu dumneavoastră soarta cea bună ca şi cea rea”

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI