23 la sută din consumul de energie al României provine din resurse regenerabile

Un recent buletin informativ al Eurostat (Biroul de Statistică al Uniunii Europene) arată că România a atins deja unul dintre obiectivele Uniunii Europene pe termen mediu. Este vorba despre agenda Europa 2020, o strategie în cadrul căreia au fost stabilite cinci obiective majore pentru toate statele Uniunii Europene: 1. O rată de ocupare a forţei de muncă de 75 la sută în rândul populaţiei cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani. 2. Alocarea a 3 la sută din PIB-ul Uniunii Europene pentru cercetare şi dezvoltare. 3. Reducerea cu 20 la sută a emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea până la 20 la sută a resurselor energetice regenerabile şi creşterea cu 20 la sută a eficienţei energetice. 4. Reducerea cu 10 procente a ratei de părăsire timpurie a şcolii şi creşterea cu 40 la sută a ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul populaţiei cu vârste cuprinse între 30 şi 34 de ani. 5. Reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei şi excluziunii sociale cauzate de sărăcie. Dintre toate aceste obiective, România a atins unul, cel referitor la asigurarea cu resurse energetice regenerabile în proporţie de 20 la sută. De fapt, România nu doar a atins acest obiectiv, dar l-a şi depăşit. Aproape 23 la sută din consumul de energie electrică al României este asigurat din resurse regenerabile, arată buletinul Eurostat. Media Uniunii Europene este de 14 la sută, dar „plaja” dintre statul cel mai performant şi preocupat de energia verde şi statele cele mai leneşe la acest capitol este foarte largă, de la 51 la sută energie electrică din resurse regenerabile (Suedia) la 1,4 la sută consum de energie electrică din resurse regenerabile (Malta). Cu aproape 23 la sută consum din resurse regenerabile, România se află pe locul şapte în Europa, fiind în acelaşi timp lider regional la acest capitol. Top trei al celor mai interesate state de energia verde include, pe lângă Suedia – 51 la sută şi Letonia – 35,8 la sută şi Finlanda – 34,3 la sută, în timp ce codaşi pe lângă Malta mai sunt Luxemburg – 3,1 la sută şi Marea Britanie – 4,2 la sută.
Atingerea cotei de 23 la sută de consum de energie electrică din resurse regenerabile într-un timp relativ scurt se explică prin politica foarte favorabilă pentru investitorii în parcuri eoliene, centrale de biomasă ori câmpuri fotovoltaice. Investiţiile în hidrocentrale sunt la un nivel destul de scăzut deocamdată, dar există cel puţin două proiecte pentru hidrocentrale de capacitate medie. Mai ales energia eoliană şi cea fotovoltaică au crescut foarte mult în ultimii ani. România a acordat celel mai multe şi mai valoroase certificate verzi investitorilor care s-au năpustit aici. Pentru consumatori asta a însemnat o creştere a facturilor la energie electrică cu 34 de lei, reprezentând contravaloarea acestor certificate pe care evident că guvernul nu le-a plătit din alt buzunar decât al nostru. De la 1 aprilie, vom mai plăti circa 5-6 lei în plus, ajungând astfel la 39-40 de lei în factura de energie electrică, deoarece guvernul a mărit cota de certificate verzi.
Pe termen lung însă, investiţiile în energie verde sunt importante pentru că reduc emisiile de carbon, contribuind la încetinirea schimbărilor climatice care deja ne afectează prin pierderi economice serioase, de exemplu în agricultură, sau urmare a fenomenelor meteo tot mai violente (furtuni, inundaţii), dar şi pentru că resursele convenţionale de energie sunt limitate.

Citeşte şi: Modele de subiecte la evaluarea naţională 2014 pentru clasa a II-a, a IV-a şi a VI-a

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI