Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

18 aprilie 1848: Are loc la Blaj prima adunare politică a românilor din Transilvania, pe Câmpia Libertăţii

Publicat

în

18 aprilie 1848: Are loc la Blaj prima adunare politică a românilor din Transilvania, pe Câmpia Libertăţii

La 18/30 aprilie 1848 a avut loc, la Blaj, în ciuda opoziţiei autorităţilor, o primă adunare reprezentativă a românilor, la care au participat aproximativ 4000 de persoane, majoritatea ţărani, sub conducerea lui Avram Iancu, Papiu Ilarian, Ioan Buteanu şi alţi tineri, studenţi în drept şi teologie. Adunarea, cunoscută sub numele de Adunarea din Duminica Tomii, nu a adoptat nici un program.

În urma Proclamaţiei preotului greco-catolic Simion Bărnuțiu către români, prin care îi îndemna să militeze pentru drepturile lor ca naţiune, redactată la Sibiu în 12/24 martie 1848 și mai apoi răspândită în toată Transilvania, în Duminica Tomii a lunii aprilie a aceluiași an au răspuns peste două mii de fruntaşi ai poporului român adunându-se la Blaj, centrul spiritual și cultural al românilor.

Această primă adunare, condusă de Alexandru Papiu-Ilarian şi de însuși Simion Bărnuţiu, s-a încheiat prin adoptarea unui document mobilizator ce stabilea programul convocării Marii Adunări Naţionale a românilor ardeleni; adunare care va avea loc pe Câmpul Libertăţii din Mica Romă, la 3/15 mai 1848 și care viza libertatea individuală, ştergerea definitivă a iobăgiei și libertatea naţională.

Elit - Gustul Desăvârșit

În ajunul Marii Adunări de la Blaj, conducătorii românilor din Transilvania au ţinut o această consfătuire pentru a stabili programul de desfăşurare a acesteia. Punctul central al consfătuirii a fost discursul lui Simion Bărnuţiu, care, respingând planul de uniune a Transilvaniei la Ungaria, s-a pronunţat pentru autonomie.

La Blaj au participat peste 40.000 de oameni, în majoritate ţărani, dar şi numeroşi intelectuali, clerici, orăşeni, mici nobili, de pe întregul teritoriu al Transilvaniei. Avram Iancu se adresa participanţilor spunând: „Uitaţi-vă pe câmp, românilor! Suntem mulţi ca cucuruzul brazilor, suntem mulţi şi tari”. Dând curs simţămintelor naţionale, participanţii au cerut unirea cu Principatele Române: „Noi vrem să ne unim cu Ţara!”

Martorii străini au rămas adânc impresionaţi de aspectul adunării. „Măreţ era spectacolul ce se desfăşura în faţa noastră”, scria istoricul maghiar Jakab Elek, după cum consemnează volumul „Revoluţia română din 1848” (Editura Politică, 1974).

Guvernul maghiar al Transilvaniei nu a oprit oficial ţinerea mari acestei adunări naţionale, aşa cum a fost în cazul precedentei, cea din Duminica Tomii. De data aceasta a încercat dezbinarea românilor pe criterii religioase, permiţându-le acestora să se adune în cadrul a două întâlniri, una ortodoxă, cealaltă greco-catolică, cu menţiunea ca una să aibă loc la Sibiu, iar alta la Blaj.

Episcopii români Şaguna şi Lemeni au ignorat însă aceste ordine ale guvernului şi au organizat o singură adunare românească, la Blaj, care avea să înceapă la 3/15 mai 1848. Pentru aceasta, pe 5 mai (stil vechi) 1848 guvernul maghiar a trimis note de imputare episcopilor români, dar nu a făcut alte încercări oficiale de a opri adunarea, cum a fost în cazul celei din Duminica Tomii.

Au fost luate alte măsuri pentru a-i intimida pe români şi a-i descuraja, pentru a nu participa la adunare: Florian Micaş, deţinut politic în temniţa de la Cluj, a fost mutat la cea din Târgu Mureş, în condiţii mizere, pe motiv că Blajul era prea aproape de Cluj şi exista posibilitate ca românii întruniţi acolo să încerce eliberarea acestuia; ţăranii români care participaseră la Adunarea Naţională din Duminica Tomii erau bătuţi crunt de domnii de pământ pentru că participaseră sau chiar şi numai pentru curajul de a vorbi despre ce se întâmplase acolo.Răspunsul românilor a fost o hotărâre şi mai mare de a participa la adunarea din 3/15 mai.

Pregătirea Marii Adunări Naţionale de la Blaj a avut loc mai ales la Sibiu, unde se adunaseră intelectualii români. Aici venise de peste Carpaţi August Treboniu Laurian, de la Blaj canonicii Cipariu şi Sereni, care împreună cu alţii au discutat planul de acţiune pentru viitoarea adunare. Propunerea lui Simion Bărnuţiu, aprobată de toţi cei prezenţi, a fost ca la Blaj să se realizeze următoarele trei puncte:

-Naţiunea română să se declare pe sine de naţiune liberă şi independent.

-Să se depună jurământ de fidelitate împăratului austriac.

-Să protesteze împotriva unirii Transilvaniei cu Ungaria.

Cu o săptămână înainte de Marea Adunare a sosit la Sibiu de la Carloviţ episcopul ortodox Andrei Şaguna, fiind primit cu mare pompă de sibieni.Guvernul maghiar a încercat să intervină în desfăşurarea viitoarei Mari Adunări Naţionale şi să o ţină sub controlul său. Astfel, după ce prin funcţionarii săi încercase să determine protopopii români să se declare favorabili unirii Transilvaniei cu Ungaria, la 7 mai (stil nou) 1848 a cerut episcopilor români ca la Marea Adunare să admită numai un număr limitat de români, iar aceştia să se întrunească nu sub cerul liber, ci în biserică, pentru a putea fi uşor ţinuţi sub control.

La 8 mai 1848 episcopilor li s-a pus în vedere ca la adunare să fie admişi numai clerici, fiind interzisă prezenţa delegaţilor civili de la sate, iar dacă aceştia se vor prezenta totuşi, să fie trimişi imediat acasă.Din partea guvernului maghiar au fost numiţi comisari pentru această adunare Banffy Miklos, comite suprem al comitatului Alba Inferioară, şi Szabo Lajos, consilier gubernial. La ordinele celui din urmă s-a pus armata care avea să fie prezentă la adunare şi care avea rolul să menţină ordinea.

Efervescenţa naţională a românilor a crescut mult în zilele dinainte de adunare.Ei erau hotărâţi să îşi expună pretenţiile naţionale, aşa cum făcuseră şi celelalte naţiuni din Imperiul Austriac şi Ungaria. Cu toate că Marea Adunare Naţională era programată să înceapă luni, 15 mai 1848, românii au început să se adune la Blaj încă de vineri, 12 mai. Sâmbătă, 13 mai, a sosit la Blaj de la Sibiu episcopul ortodox Şaguna, însoţit de intelectualii români din Sibiu şi Braşov.

Alaiul său a fost întâmpinat cu mare pompă de români, iar la Mânărade, în apropiere de Blaj, l-a aşteptat o delegaţie a clericilor români greco-catolici, care l-a invitat să locuiască pe durata adunării împreună cu episcopul Lemeni. Iniţial, episcopul Şaguna intenţionase să locuiască într-o baracă de lemn construită în mijlocul pieţei din Blaj. A acceptat invitaţia greco-catolicilor şi s-a aşezat la curtea episcopală din Blaj. Tot sâmbătă, spre seară, au sosit din Ţara Moţilor Avram Iancu şi Ioan Buteanu, iar de pe Câmpie Vasile Macariu Moldovan, însoţiţi de mii de români.

Ziua de 3/15 mai 1848 a fost o zi frumoasă şi senină. Încă de la ora 5 dimineaţa mulţimea de români era în picioare. La ora 6 a început în Catedrala din Blaj serviciul divin, ţinut de episcopul Lemeni, pentru a rămâne suficient timp pentru adunare. La ora opt semnalul de începere al Adunării Naţionale a fost dat cu clopotul cel mare al Catedralei. Intelectualii români s-au adunat pe o estradă amplasată în faţa catedralei, pe care erau aşezate mese şi scaune.

La ora nouă şi jumătate cei doi comisari guberniali au fost invitaţi să vorbească românilor adunaţi. Comisarii maghiari au prezentat decretul guvernului prin care se permitea ţinerea adunării, au declarat adunarea deschisă şi au citit decretul şi instrucţiunile guvernului maghiar despre cum să fie condusă adunarea. Instrucţiunile au fost explicate poporului de către episcopul Şaguna. După acest moment, s-a luat decizia ca adunarea să se ţină nu în biserică, ci în câmp liber.

Toţi participanţii s-au mutat pe un câmp din apropierea Catedralei, numărul lor fiind apreciat de martorii oculari la cca 40.000. Pe câmp, care în timpul acestei adunări a fost numit „Câmpia Libertăţii”, s-a format un cerc în mijloc, unde s-au amplasat episcopii, preoţii şi intelectualii români. De jur-împrejur s-a aşezat mulţimea de români, în mod ordonat, lăsând printre grupuri, până în centru, căi atât de largi încât putea trece o trăsură. Mai departe de tribuna centrală s-au ridicat alte tribune, de la care tribunii explicau celor mai îndepărtaţi ceea ce se vorbeşte în mijlocul adunării.

Preşedinţi ai Marii Adunări Naţionale de la Blaj au fost aleşi episcopii Andrei Şaguna (ortodox) şi Ioan Lemeni (greco-catolic). Vicepreşedinţi au fost Simion Bărnuţiu şi George Bariţiu, iar secretari Timotei Cipariu, Ioan Popasu, August Treboniu Laurian, Demetriu Boeriu, Iacob Bologa, Paul Dunca, George Anghel, Ioan Bob, Petru Manu şi Ioan Bran.

După alegerea conducătorilor adunării, episcopul Şaguna a rostit o rugăciune pentru sănătatea împăratului austriac şi pentru libertatea naţională a românilor.Generalul austriac Schurter, comandantul trupelor destinate pentru păstrarea ordinii, a afirmat după acest moment că nicăieri pe unde a umblat în Europa nu a văzut o adunare de popor atât de mare şi atât de disciplinată. După rugăciunea episcopului Şaguna, la cererea poporului, a luat cuvântul Simion Bărnuţiu, care după o scurtă introducere a supus votului mulţimii următoarele puncte, care au fost aprobate în unanimitate:

-Adunarea aceasta se proclamă de adunare generală naţională a naţiunii române din Transilvania.

-Câmpul acesta, pe care se ţine prima adunare naţională română din Transilvania, întru eterna aducere aminte a acestei lucrări glorioase se va numi Câmpul libertăţii pentru totdeauna.

-Naţiunea română declară, că vrea să rămână pururea credincioasă înălţatului împărat al Austriei şi mare principe al Transilvaniei, cum şi augustei case austriace.

-Naţiunea română se declară şi se proclamă de naţiune de sine stătătoare şi de parte întregitoare a Transilvaniei, pe temeiul libertăţii egale.

A urmat momentul depunerii jurământului de credinţă faţă de naţiunea română de către toţi cei prezenţi. Jurământul s-a depus sub steagul imperial şi sub drapele naţionale româneşti. S-a citit în şedinţă şi s-a votat petiţia de eliberare a lui Florian Micaş, iar aceasta a fost înmânată ulterior comisarilor maghiari, pentru a fi dusă guvernului de la Cluj. Acestea fiind realizate, după ce s-a stabilit ca a doua zi Adunarea Naţională să înceapă la ora opt dimineaţa, şedinţa a fost declarată închisă pentru ziua în curs. Comisarii maghiari au trimis în aceeaşi zi raportul lor la Cluj, în care nu au avut ce să scrie decât despre foarte buna disciplină a zecilor de mii de români adunaţi la Blaj.

La 16 mai 1848 Adunarea Naţională a început cu serviciu divin celebrat la ora şase în Catedrala din Blaj, apoi şedinţa a început la ora opt tot pe Câmpia Libertăţii. În timp ce se deplasa spre locul şedinţei, episcopului Lemeni ţăranii români i-au strigat să nu facă nici o unire cu Ungaria. S-a citit şi s-a aprobat protocolul şedinţei din ziua anterioară, iar apoi Simion Bărnuţiu şi episcopul Şaguna au cerut ţăranilor să îşi respecte îndatoririle faţă de domnii de pământ până la ştergerea oficială a iobăgiei, prin lege, iar vicarul Şuluţiu a propus ca de acum încolo în comunicările oficiale românii să nu mai fie numiţi olah şi valahi, ci români.

A urmat la tribună August Treboniu Laurian, care după ce a rostit un discurs, a prezentat punctele din petiţia naţiunii române adresată împăratului austriac.Punctele s-au votat în aplauze generale, apoi Treboniu Laurian, Bărnuţiu şi Bariţiu au fost purtaţi pe braţe de mulţimea de români entuziasmată.

Petiţia Naţională emisă cu prilejul acestei adunări naţionale a fost întregită cu o petiţie înaintată guvernului ungar de către reprezentanţii românilor care trăiau în judeţele de margine ale Transilvaniei (Arad şi Bihor) şi Banat, petiţie prin care se cereau anumite drepturi bisericeşti, militare, şcolare şi naţionale pentru românii din aceste regiuni, pe atunci considerate ca făcând parte din Ungaria propriu-zisă.

În aceeaşi şedinţă s-a decis să se aleagă două deputăţii, dintre care una să fie trimisă la Cluj, condusă de episcopul Lemeni, iar cealaltă la împăratul austriac, condusă de episcopul Şaguna, pentru a înmâna autorităţilor petiţia românilor. S-a mai ales un Comitet Permanent cu sediul la Sibiu, condus de episcopul Şaguna, având ca vicepreşedinte pe Simion Bărnuţiu. Cu aceasta s-a încheiat Adunarea Naţională din această zi.

sursa: jurnalfm.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Opinii - Comentarii

INFORMARE| Amendament la documentul de Ofertă Publică de Preluare Obligatorie a PREBET S.A. Aiud aprobat prin decizia A.S.F nr. 634 din data de 25.05.2022

Publicat

în

APROBAREA AMENDAMENTULUI  NU ARE VALOARE DE GARANŢIE ŞI NICI NU REPREZINTĂ O ALTĂ FORMĂ DE APRECIERE A A.S.F. CU PRIVIRE LA OPORTUNITATEA, AVANTAJELE SAU DEZAVANTAJELE, PROFITUL ORI RISCURILE PE CARE LE-AR PUTEA PREZENTA TRANZACŢIILE DE ÎNCHEIAT PRIN ACCEPTAREA OFERTEI PUBLICE OBIECT AL DECIZIEI DE APROBARE. DECIZIA DE APROBARE CERTIFICĂ NUMAI REGULARITATEA DOCUMENTULUI DE OFERTĂ ÎN PRIVINŢA EXIGENŢELOR LEGII ŞI ALE NORMELOR ADOPTATE ÎN APLICAREA ACESTEIA.

Preambul

Principalul scop al acestui document este să furnizeze date actualizate în legătură cu unele informații prezentate în Documentul de Ofertă și trebuie citit doar împreună cu Documentul de Ofertă și în contextul Ofertei descrise în Documentul de Ofertă. Ofertanții și/sau intermediarul nu au actualizat nicio altă informație  decât cea prezentată în cuprinsul acestui amendament, celelalte informații prezentate în documentul de ofertă fiind corecte și complete la data Documentului de ofertă. Astfel, nici ofertanții și nici Intermediarul nu își asumă nicio responsabilitate privind acuratețea și caracterul complet al informațiilor prezentate în documentul de Ofertă, cu excepția datelor prezentate în acest amendament, la o dată ulterioară datei Documentului de ofertă.

 

Elit - Gustul Desăvârșit

Publicarea Amendamentului

Prezentul Amendament este pus la dispoziția investitorilor după aprobarea sa de către A.S.F. prin publicarea unui anunț conform aceleiași proceduri utilizate pentru publicarea Documentului de Ofertă.

Amendamentul la Ofertă va fi disponibil în același mod în care este și Documentul de Ofertă astfel:

  1. În format electronic de pe website-ul Intermediarului GOLDRING SA (goldring.ro) și al Bursei de Valori București (www.bvb.ro) .
  2. pe suport de hârtie, la cererea investitorilor adresată GOLDRING SA la sediul acesteia (Tg. Mureș, str. Tudor Vladimirescu nr. 56A, jud. Mureș).

Ofertanții au convenit la modificarea Documentului de ofertă după cum urmează:

Paragraful de la punctul 6: „Impetum Investmens S.A. va achiziționa cu prioritate în cadrul Ofertei un număr maxim de 1.822.122 acțiuni, Anodin Assets S.A. va achiziționa un număr de 5.225.000 acțiuni, Ges-Green Energy Specialists SRL  va achiziționa un număr de 5.225.000 acțiuni, restul de 5.227.560 acțiuni vor fi achiziționate de Acord Construct ALT S.R.L.”

se modifică astfel:

Ofertanții vor achiziționa cu prioritate în următoarea ordine precum și în limitele maxime precizate, în funcție de numărul de acțiuni ce vor fi subscrise în cadrul ofertei, după cum urmează:

  • Impetum Investmens S.A. – 5.236.819 acțiuni,
  • Anodin Assets S.A. – 4.087.620 acțiuni,
  • Ges-Green Energy Specialists SRL – 4.087.620 acțiuni și
  • Acord Construct ALT S.R.L – 4.087.623 acțiuni”

Potrivit prevederilor art. 28 (3) din Legea nr. 24/2017, ale art. 54 (4) din Regulamentul 5/2018 și ale Documentului de Ofertă,  investitorii care au acceptat să subscrie în oferta publică de cumpărare înaintea publicării amendamentului pot să îşi retragă acceptul în termen de două zile lucrătoare de la publicarea amendamentului, respectiv în perioada 27.05.2022 – 30.05.2022.

Celelalte prevederi ale Anunțului și ale Documentului de Ofertă rămân neschimbate.

Prezentul amendament  este întocmit în conformitate cu Legea nr. 24/2017 și Regulamentul ASF nr. 5/2018 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, cu modificările si completările ulterioare

 

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

24 mai: Ziua europeană a parcurilor naționale. Cum a ajuns să fie celebrată această zi și care este scopul acesteia

Publicat

în

24 mai: Ziua europeană a parcurilor naționale. Cum a ajuns să fie celebrată această zi și care este scopul acesteia

An de an, la data de 24 mai, este sărbătorită Ziua europeană a parcurilor naționale, la nivel continental, această zi având scopul de a apropia oamenii de natură și dea sensibiliza publicul privind impotanța frumuseții naturale în zonele protejate, dar și la impotanța conservării și gestionării durabile a ariilor protejate din Europa.

Hotărârea sărbătoririi Zilei europene a parcurilor naţionale a fost luată în 1999, când s-au împlinit 90 de ani de la crearea primelor nouă parcuri naţionale în Suedia (mai 1909). În acel an, pe 24 mai, peste o sută de organizaţii din 18 ţări europene au organizat evenimente de Ziua europeană a parcurilor naţionale.

Elit - Gustul Desăvârșit

Iniţiativa a aparţinut Federaţiei EUROPARC, organizaţie nonguvernamentală, fondată în 1973, ce reuneşte sute de autorităţi şi mii de arii protejate din 40 de ţări europene. EUROPARC doreşte conştientizarea opiniei publice europene faţă de importanţa rezervaţiilor naturale protejate şi a parcurilor naţionale.

România este membru al EUROPARC prin Academia de Ştiinţe Agricole, iar ariile protejate care intră sub incidenţa autorităţii EUROPARC sunt Delta Dunării şi Parcul Naţional Retezat. Din partea României, ca membri EUROPARC mai sunt: Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti; Asociaţia Altitudine; Administraţia Parcului Natural Apuseni; Enduro Ranch; ProPark – Fundaţia pentru arii protejate.

În România, celebrarea Zilei europene a parcurilor naţionale a fost marcată, an de an, prin organizarea unor manifestări dedicate celebrării unor evenimente cu semnificaţie deosebită în domeniul protecţiei naturii şi al ariilor naturale protejate, în organizarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva şi a altor instituţii.

Europa are numeroase arii protejate importante, dar este în acelaşi timp un adevărat mozaic de naţiuni, culturi şi organizări politice. Până la constituirea Uniunii Europene nu s-a putut vorbi efectiv despre un punct de vedere comun sau despre iniţiative europene în domeniul conservării mediului. În anul 1994 a fost lansat la nivel european Planul de Acţiune pentru Ariile Protejate.

Iniţiative europene cum ar fi EECONET, EMERALD, Natura 2000 şi altele pregătesc drumul către o reţea europeană de arii protejate interconectate prin coridoare ecologice ce permit dispersia şi migrarea speciilor. În politica de conservare a mediului atât la nivel european, cât şi mondial se face simţită din ce în ce mai acut necesitatea trecerii de la conservarea speciilor la cea a habitatelor, de la conservarea unor locuri la conservarea unor ecosisteme şi de la măsuri naţionale la măsuri internaţionale.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Ce nume se sărbătoresc de Sfinții Constantin și Elena: În jur de 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica în 21 mai

Publicat

în

Nume care se sărbătoresc de Sf Constantin şi Elena şi nume derivate din Constantin şi Elena care își serbează onomastica.

Sfinții Constantin și Elena: Peste 1,1 milioane de femei şi peste 600.00 de bărbaţi îşi sărbătoresc onomastica în 21 mai, de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.

Citeşte şi: mesaje de Constantin şi Elena

Dintre cei 1.800.634 de români care îşi serbează onomastica de Sfinţii Constantin şi Elena, 640.518 sunt bărbaţi şi 1.160.116 sunt femei, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI).

Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica, 884.229 poartă numele de Elena, 124.773 sunt Ileana şi 69.944 se numesc Lenuţa. Alte 53.613 de femei poartă numele de Constanţa, 26.811 au numele Constantina, 4.279 – Leana şi 1.467 – Nuţi.

Elit - Gustul Desăvârșit

Majoritatea bărbaţilor, respectiv 495.656, se numesc Constantin, alţi 80.037 poartă numele Costel, iar 33.386, Costică. De asemenea, 20.002 de bărbaţi se numesc Costin, 10.487 – Costinel, 635 – Costi şi 315 – Costeluş.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare