15.000 de tineri din Alba, cu vârste între 15 și 29 de ani, afectați de sărăcie materială și excluziune socială
În toată România, aproape 500.000 de tineri români trăiesc în sărăcie, iar peste 1 milion de copii se confruntă cu lipsuri materiale în familie. Tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani din România sunt printre cei mai afectați de sărăcia materială și excluziunea socială din întreaga Uniune Europeană (UE), potrivit unui studiu Eurostat.
Mai jos de România, unde se înregistrează un procent de 14,7% de adolescenți și tineri în sărăcie severă, este doar Bulgaria, cu o rată de 17,2%. Indicatorul este sub 3% în 10 țări UE: Croația, Slovenia, Polonia, Estonia, Luxemburg, Cehia, Letonia, Cipru, Irlanda și Portugalia.
La nivelul UE, rata medie este de 5,8%. Situația nu este mai bună nici în ceea ce privește copiii cu vârsta de până la 16 ani. Analiza Eurostat arată că 31,8% dintre copiii români trăiesc într-o situație de lipsuri materiale.
În județul Alba trăiesc circa 50.000 de persoane care au vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani. Dintre aceștia, potrivit estimărilor realizate de studiul menționat, aproximativ 15.000 sunt afectați de sărăcie materială și excluziune socială.
900.000 de tineri români, expuși riscului de sărăcie
În ceea ce privește procentul tinerilor aflați în risc de sărăcie, România înregistrează, de asemenea, un record negativ cu o rată de 29,5%. O situație mai gravă față de cea din România există în Grecia (31,3%), Bulgaria (32,4), dar și, surprinzător, în Norvegia (30,8%) și Danemarca (30,6%). Cele mai mici rate au fost măsurate în Slovenia (9,9%), Croația (14,2%) Irlanda (14,4%) și Austria (14,6%).
În România trăiesc în prezent, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, aproximativ 3 milioane de persoane cu vârsta între 15 și 29 de ani. Un calcul simplu arată că aproape 450.000 de adolescenți și tineri trăiesc în sărăcie. De asemenea, circa 900.000 de persoane din această categorie de vârstă sunt expuse riscului sărăciei și excluziunii sociale.
La nivelul întregii Uniuni Europene, un număr de 17,3 milioane (24,1%) de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani sunt expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Studiul analizează date aferente anului 2024 și mai arată că un procent de 8,2% de adolescenți și tineri din UE locuiesc în gospodării cu o intensitate foarte scăzută a muncii.
Tinerii între 15 și 19 ani, cei mai afectați
O analiză în funcție de grupa de vârstă, arată că cei mai tineri (15-19 ani) sunt și cei mai vulnerabili, atât din punctul de vedere al riscului de sărăcie, cât și al componentei lipsurilor materiale, în timp ce persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 29 de ani locuiesc mai des în gospodării unde se lucrează cel mai puțin. În 18 țări din UE, printre care și România, categoria de vârstă 15-19 ani este expusă celui mai mare risc de sărăcie sau de excluziune socială.
În alte țări din UE, cum ar fi Danemarca și Finlanda, persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani sunt mai puțin expuse acestui risc. În România riscul de sărăcie pe grupe de vârstă arată astfel: 22,5% pentru grupra de 25-29 ani, 29% pentru grupa de 20-24 ani și 35% pentru adolescenții cu vârsta între 15-19 ani. În 10 țări din UE, tinerii sunt mai puțin expuși riscului de sărăcie decât populația în ansamblu.
Cele mai vizibile diferențe sunt în Croația (20,3% față de 11,9%), Malta (16,8% față de 11,2%), Letonia (21,6% față de 17,0%) și Slovenia (13,2% față de 8,7%). În România acest raport este de 29,5% în rândul tinerilor, față de 19% întreaga populație.
România, pe locul trei în UE la rata copiilor defavorizați material
Analiza Eurostat mai arată că 31,8% dintre copiii români cu vârsta mai mică de 16 ani se confruntă cu lipsuri materiale. Raportat la un total de 3,5 de milioane de persoane cu vârsta între 0 și 16 ani, rezultă că 1,1 milioane de copii se află în această situație. Media la nivelul UE este de 13,6%. Un procent mai ridicat față de România este doar în Grecia (33,6%), în timp ce în Bulgaria, rata este de 30,4%. Pe de altă parte, cele mai scăzute valori au fost observate în Croația (2,7%), Slovenia (3,8%) și Suedia (5,6%).
Cea mai mare rată de copii cu lipsuri materiale semnificative se înregistrează la categoria de vârstă între 12 și 15 ani (14,7%), comparativ cu 12,8% pentru copiii cu vârste mai mici sau egale cu 5 ani. Acest model este comun în 20 din cele 27 de țări ale UE, cu cele mai mari diferențe înregistrate în Austria (7,4%), Cipru (6,1%) și Irlanda (6,0%). Italia și Germania prezintă valori foarte similare în toate cele patru grupe de vârstă. iar Slovacia, Țările de Jos, Portugalia,
Finlanda și Ungaria au cea mai scăzută valoare a ratei lipsurilor materiale pentru copiii din grupa de vârstă 12-15 ani.
Influența studiilor părinților în bunăstarea copiilor
„Copiii ai căror părinți au un nivel de educație mai scăzut sunt mai susceptibili de a se confrunta cu lipsuri materiale în comparație cu copiii ai căror părinți au atins un nivel de educație mai ridicat. Nivelul de educație al unui adult influențează tipul de loc de muncă la care o persoană poate avea acces. În general, cu cât nivelul este mai scăzut, cu atât este mai mare riscul ca individul și gospodăria, inclusiv copiii, să se confrunte cu privațiuni materiale în comparație cu cei cu un nivel de educație mai ridicat”, susțin sociologii în studiul realizat la nivelul Uniunii Europene.
Documentul mai arată că 39% dintre copiii care locuiesc într-o gospodărie ai cărei părinți aveau un nivel scăzut de educație se confruntă cu lipsuri materiale. Pe de altă parte, rata respectivă pentru copiii care trăiesc în gospodării ai căror părinți au un nivel ridicat de educație este de doar 5,6%.
În România, 65% dintre copiii ai căror părinți au un nivel scăzut de educație se confruntă cu lipsuri materiale și sociale. În familiile cu educație înaltă, acesta procent este de 9%, diferența dintre cei doi indicatori fiind de 56%.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Ştirea zilei
VIDEO | Megacomplexul de agrement de la Teiuș, construit după modelul unui oraș din Belgia: Bazin de înot, piste de bowling, teren multisport, săli multimedia, săli pentru fitness și pentru activități recreative, printr-o investiție de peste 16 milioane de lei
Megacomplexul de agrement de la Teiuș, construit după modelul unui oraș din Belgia: Bazin de înot, piste de bowling, teren multisport, săli multimedia, săli pentru fitness și pentru activități recreative, printr-o investiție de peste 16 milioane de lei Megacomplexul de agrement de la Teiuș, construit după modelul unui oraș din Belgia, este finalizat în proporție […]
Un fost antrenor al Metalurgistului Cugir, ajuns managerul unei echipe de fotbal din Statele Unite ale Americii: „Mi-am dorit să fiu azi mai bun decât ieri, mâine mai bun decât azi și să dezvolt ceva măreț”
Octavian Mureșan, fost antrenor al Metalurgistului Cugir, manager la Academia „Liberty FC” din Cleveland Statele Unite ale Americii: „Mi-am dorit să fiu azi mai bun decât ieri, mâine mai bun decât azi și să dezvolt ceva măreț” Octavian Mureșan (Tavi) s-a născut în Reteag, județul Bistrița-Năsăud, în 1966, unde a făcut și școala generală. În […]
ANGAJĂRI la STAT 2025: Posturi vacante în instituții din Alba, la data de 3 AUGUST 2025. Calendarul examenelor și condițiile de înscriere la CONCURS
ANGAJĂRI la STAT 2025: Posturi vacante în instituții din Alba, la data de 3 AUGUST 2025 Mai multe instituţii publice din Alba anunță posturi vacante la data de 27 iulie 2025 și organizează concursuri în următoarea perioadă. Pentru ocuparea posturilor, candidaţii trebuie să îndeplinească anumite condiţii, privind studii sau vechime în muncă sau alte cerinţe. […]