Opinii - Comentarii

14 noiembrie | Lăsatul Secului pentru postul Crăciunului 2024: Tradiții și obiceiuri respectate de creștini în această zi

Ioana Oprean

Publicat

în

14 noiembrie | Lăsatul Secului pentru postul Crăciunului 2024: Tradiții și obiceiuri respectate de creștini în această zi

Postul Crăciunului 2024, cunoscut și sub numele de postul Nașterii Domnului, este primul mare post din anul bisericesc, care a început de la 1 septembrie. Craciunul este prăznuit în fiecare an pe 25 decembrie. Se cântă colinde de Crăciun, se trimit urări de Crăciun. Crăciunul este o sărbătoare a bucuriei și a înțelegerii, care aduce pace și fericire în sufletele oamenilor. 

Postul Crăciunului începe cu 40 de zile înainte de sărbătoarea cunoscută ca Nașterea Domnului. Anul acesta, Postul Crăciunului va începe vineri, 15 noiembrie și se va termina marți, 24 decembrie 2024. Postul Nașterii Domnului este considerat un post de asprime mijlocie, mai blând față de postul Paștelui.

Postul Craciunului a fost instituit in sec. IV-V, deci mai tarziu decat Postul Sfintelor Pasti. Acest post imbina pocainta cu milostenia si fapta buna ca noi sa devenim salas pentru Hristos. Nu intamplator, prima mare sarbatoare din Postul Craciunului este Intrarea Maicii Domnului in biserica, praznuita pe 21 noiembrie, sarbatoare care ne descopera ca Maica Domnului intra in templul din Ierusalim pentru a deveni ea insasi templu sau „biserica sfintita si rai cuvantator”.

Citește și: Postul Crăciunului 2024. Când începe postul Naşterii Domnului

Lasata Secului pentru Postul Craciunului – Postul Nașterii Domnului

Pe 14 noiembrie este Lăsatul secului pentru Postul Naşterii Domnului. Începerea postului este întotdeauna cu 40 de zile înainte de Crăciun.

Se lasă sec în seara zilei de 14 noiembrie, însă, când această dată cade miercurea sau vinerea, care sunt oricum zile de post, se lasa sec cu o zi mai devreme.

Pe 14 noiembrie, cand Biserica îi prăznuiește pe Sfantul Apostol Filip și pe Sfântul Ierarh Grigorie Palama, este ultima zi în care creștinii pot mânca de dulce.

Postul Crăciunului este unul dintre cele patru mari posturi ale anului. Pe vremuri, postul Crăciunului era precedat de trei sâmbete ale morților, scrie Marcel Lutic în cartea sa, „Timpul Sacru”.

Citește și: Postul Crăciunului. Obiceiuri și tradiții respectate de credincioși în Postul Nașterii Domnului

Până pe 21 noiembrie, de Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, și în perioada 20-24 decembrie postul devine mai aspru.

Tradiții și obiceiuri de Lăsatul secului

De Lăsatul secului, oamenii mănâncă produse lactate și diferite preparate pe baza acestora, precum și carne.

Pe vremuri, de Lăsatul secului se organizau petreceri mari în familie, iar apoi toate oalele se puneau cu gura în jos, pentru a nu intra în ele spiritele rele.

Mâncarea rămasă se arunca pe 15 noiembrie afară, spre răsărit, iar femeile se rugau ca păsările să nu le strice pământurile.

De Lăsatul secului, era obiceiul ca fiecare om să mănânce un ou, „pentru a fi gras și rotunjel ca oul”, mai scrie Marcel Lutic. Atunci când un copil strănuta, obiceiul cerea ca oamenii să-i dea în dar o vită, pentru a avea „parte și noroc la vite”.

Fetele singure din Banat adunau în fiecare zi a postului o surcică. Cu acestea fierbeau pe 24 decembrie crupe fără sare, care erau puse pe masă, pentru ca seara umbra ursitului lor să aibă ce mânca, mai scrie Marcel Lutic.

Superstiţii străvechi de Lăsatul Secului

Se spune că dacă pieptul găinii gătite de Lăsatul Secului 2023 este mare şi gras, atunci iarna va fi geroasă. În schimb, dacă pieptul este mic, vom avea o iarnă blândă.

Un alt obicei de Lăsatul Secului este ca toate oalele să fie poziţionate cu gura în jos pentru a proteja casa de boli și necazuri.

În unele regiuni ale ţării, de Lăsatul Secului, oamenii obişnuiesc să împartă alimente pentru sufletul celor adormiţi.

Unul dintre cele mai vechi obiceiuri de Lăsatul Secului este organizarea şezătorilor, care încă se mai practică în unele sate.

Zilele cu dezlegare la pește din Postul Crăciunului 2024 sunt:

– joi, 21 noiembrie
– sâmbătă, 23 noiembrie
– duminică, 24 noiembrie
– luni, 25 noiembrie
– sâmbătă, 30 noiembrie
– duminică, 1 decembrie
– marți, 3 decembrie
– joi, 5 decembrie
– vineri, 6 decembrie
– sâmbătă, 7 decembrie
– duminică, 8 decembrie
– joi, 12 decembrie
– sâmbătă, 14 decembrie
– duminică, 15 decembrie

Dacă în zilele de luni, miercuri şi vineri se sărbătoreşte un sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, se poate mânca untdelemn şi se poate bea vin; iar dacă va cădea hramul bisericii sau o sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roşie, atunci se poate mânca şi peşte.


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Opinii - Comentarii

Opinii - Comentarii

2 februarie 1600: Mihai Viteazul s-a adresat, din Alba Iulia, Papei Clement al VIII-lea cerându-i ajutor împotriva otomanilor

Ioana Oprean

Publicat

în

2 februarie 1600: Mihai Viteazul s-a adresat, din Alba Iulia, Papei Clement al VIII-lea cerându-i ajutor împotriva otomanilor Mihai Viteazul a fost ban de Mehedinţi, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, apoi domnitor al Munteniei şi, pentru o scurtă perioadă în 1600, conducător de facto al tuturor celor trei ţări care formează România de astăzi: […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

2 februarie: Ziua Mondială a Zonelor Umede

Ioana Oprean

Publicat

în

La 2 februarie, sărbătorim Ziua Mondială a Zonelor Umede, marcând astfel semnarea, în 1971, a Convenției Ramsar, un tratat internațional asupra zonelor umede adoptat, sub egida UNESCO, în orașul iranian cu același nume, de pe malul Mării Caspice. România a aderat la Convenția Ramsar la 21 septembrie 1991, prin înscrierea Deltei Dunării pe lista siturilor […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Sărbătoare în 2 februarie: Întâmpinarea Domnului, Stretenia sau Ziua Ursului. Tradiții și superstiții

Ioana Oprean

Publicat

în

Sărbătoare în 2 februarie: Întâmpinarea Domnului, Stretenia sau Ziua Ursului. Tradiții și superstiții În fiecare an, la 40 de zile de la Crăciun, pe 2 februarie, creştinii ortodocşi prăznuiesc Întâmpinarea Domnului. Sărbătoarea religioasă cinsteşte ziua ducerii pruncului Dumnezeiesc la Templul din Ierusalim. Tot în această zi spiritualitatea populară păstrează sărbătoarea numită Stretenie sau Ziua Ursului. […]

Citește mai mult