14 noiembrie | Lăsatul Secului pentru postul Crăciunului 2024: Tradiții și obiceiuri respectate de creștini în această zi
14 noiembrie | Lăsatul Secului pentru postul Crăciunului 2024: Tradiții și obiceiuri respectate de creștini în această zi
Postul Crăciunului 2024, cunoscut și sub numele de postul Nașterii Domnului, este primul mare post din anul bisericesc, care a început de la 1 septembrie. Craciunul este prăznuit în fiecare an pe 25 decembrie. Se cântă colinde de Crăciun, se trimit urări de Crăciun. Crăciunul este o sărbătoare a bucuriei și a înțelegerii, care aduce pace și fericire în sufletele oamenilor.
Postul Crăciunului începe cu 40 de zile înainte de sărbătoarea cunoscută ca Nașterea Domnului. Anul acesta, Postul Crăciunului va începe vineri, 15 noiembrie și se va termina marți, 24 decembrie 2024. Postul Nașterii Domnului este considerat un post de asprime mijlocie, mai blând față de postul Paștelui.
Postul Craciunului a fost instituit in sec. IV-V, deci mai tarziu decat Postul Sfintelor Pasti. Acest post imbina pocainta cu milostenia si fapta buna ca noi sa devenim salas pentru Hristos. Nu intamplator, prima mare sarbatoare din Postul Craciunului este Intrarea Maicii Domnului in biserica, praznuita pe 21 noiembrie, sarbatoare care ne descopera ca Maica Domnului intra in templul din Ierusalim pentru a deveni ea insasi templu sau „biserica sfintita si rai cuvantator”.
Citește și: Postul Crăciunului 2024. Când începe postul Naşterii Domnului
Lasata Secului pentru Postul Craciunului – Postul Nașterii Domnului
Pe 14 noiembrie este Lăsatul secului pentru Postul Naşterii Domnului. Începerea postului este întotdeauna cu 40 de zile înainte de Crăciun.
Se lasă sec în seara zilei de 14 noiembrie, însă, când această dată cade miercurea sau vinerea, care sunt oricum zile de post, se lasa sec cu o zi mai devreme.
Pe 14 noiembrie, cand Biserica îi prăznuiește pe Sfantul Apostol Filip și pe Sfântul Ierarh Grigorie Palama, este ultima zi în care creștinii pot mânca de dulce.
Postul Crăciunului este unul dintre cele patru mari posturi ale anului. Pe vremuri, postul Crăciunului era precedat de trei sâmbete ale morților, scrie Marcel Lutic în cartea sa, „Timpul Sacru”.
Citește și: Postul Crăciunului. Obiceiuri și tradiții respectate de credincioși în Postul Nașterii Domnului
Până pe 21 noiembrie, de Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, și în perioada 20-24 decembrie postul devine mai aspru.
Tradiții și obiceiuri de Lăsatul secului
De Lăsatul secului, oamenii mănâncă produse lactate și diferite preparate pe baza acestora, precum și carne.
Pe vremuri, de Lăsatul secului se organizau petreceri mari în familie, iar apoi toate oalele se puneau cu gura în jos, pentru a nu intra în ele spiritele rele.
Mâncarea rămasă se arunca pe 15 noiembrie afară, spre răsărit, iar femeile se rugau ca păsările să nu le strice pământurile.
De Lăsatul secului, era obiceiul ca fiecare om să mănânce un ou, „pentru a fi gras și rotunjel ca oul”, mai scrie Marcel Lutic. Atunci când un copil strănuta, obiceiul cerea ca oamenii să-i dea în dar o vită, pentru a avea „parte și noroc la vite”.
Fetele singure din Banat adunau în fiecare zi a postului o surcică. Cu acestea fierbeau pe 24 decembrie crupe fără sare, care erau puse pe masă, pentru ca seara umbra ursitului lor să aibă ce mânca, mai scrie Marcel Lutic.
Superstiţii străvechi de Lăsatul Secului
Se spune că dacă pieptul găinii gătite de Lăsatul Secului 2023 este mare şi gras, atunci iarna va fi geroasă. În schimb, dacă pieptul este mic, vom avea o iarnă blândă.
Un alt obicei de Lăsatul Secului este ca toate oalele să fie poziţionate cu gura în jos pentru a proteja casa de boli și necazuri.
În unele regiuni ale ţării, de Lăsatul Secului, oamenii obişnuiesc să împartă alimente pentru sufletul celor adormiţi.
Unul dintre cele mai vechi obiceiuri de Lăsatul Secului este organizarea şezătorilor, care încă se mai practică în unele sate.
Zilele cu dezlegare la pește din Postul Crăciunului 2024 sunt:
– joi, 21 noiembrie
– sâmbătă, 23 noiembrie
– duminică, 24 noiembrie
– luni, 25 noiembrie
– sâmbătă, 30 noiembrie
– duminică, 1 decembrie
– marți, 3 decembrie
– joi, 5 decembrie
– vineri, 6 decembrie
– sâmbătă, 7 decembrie
– duminică, 8 decembrie
– joi, 12 decembrie
– sâmbătă, 14 decembrie
– duminică, 15 decembrie
Dacă în zilele de luni, miercuri şi vineri se sărbătoreşte un sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, se poate mânca untdelemn şi se poate bea vin; iar dacă va cădea hramul bisericii sau o sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roşie, atunci se poate mânca şi peşte.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act La data de 23 noiembrie 1940 a avut loc aderarea României la Pactul Tripartit. Generalul Ion Antonescu, şeful statului român între 1940-1944, a semnat, la Berlin adeziunea României la Pactul Tripartit împotriva Uniunii […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ovidenia, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Ştirea zileiacum 5 zile
PROGRAMUL zilei de 1 decembrie 2024, Ziua Națională, la Alba Iulia: Paradă militară, concert Andra și focuri de artificii
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Opinii - Comentariiacum 4 ore
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act
-
Opinii - Comentariiacum 12 ore
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918