13-21 iulie 2024 | PROGRAMUL Târgului de Fete de pe Muntele Găina: Târgul meșterilor tradiționali, spectacol folcloric, ateliere, concert DAMIAN & BROTHERS și foc de artificii

13-21 iulie 2024 | PROGRAMUL Târgului de Fete de pe Muntele Găina: Târgul meșterilor tradiționali, spectacol folcloric, ateliere, concert DAMIAN & BROTHERS și foc de artificii

Târgul de Fete de pe Muntele Găina are loc în periaoda 13-21 iulie 2024. Din program fac parte târgul meșterilor tradiționali, spectacole folclorice, ateliere, concert extraordinar DAMIAN & BROTHERS, dar și foc de artificii.

Un program istoric, pentru un eveniment istoric: Târgul de fete de pe muntele Găina, sub semnul Bicentenarului nașterii eroului națiunii române, Avram Iancu (13 – 21 iulie 2024 – Muntele Găina / Județul Alba și Comuna Avram Iancu)

„𝑈𝑛𝑖𝑐𝑢𝑙 𝑑𝑜𝑟 𝑎𝑙 𝑣𝑖𝑒𝑡̧𝑖𝑖 𝑚𝑒𝑙𝑒 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑠𝑎̆-𝑚𝑖 𝑣𝑎̆𝑑 𝑛𝑎𝑡̧𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑚𝑒𝑎 𝑓𝑒𝑟𝑖𝑐𝑖𝑡𝑎̆, 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑢𝑝𝑎̆ 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑟𝑖 𝑎𝑚 𝑠̧𝑖 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑎𝑡 𝑝𝑎̂𝑛𝑎̆ 𝑎𝑐𝑢𝑚, 𝑑𝑢𝑟𝑒𝑟𝑒, 𝑓𝑎̆𝑟𝑎̆ 𝑚𝑢𝑙𝑡 𝑠𝑢𝑐𝑐𝑒𝑠, 𝑑𝑎𝑟 𝑡𝑜𝑐𝑚𝑎𝑖 𝑎𝑐𝑢𝑚 𝑐𝑢 𝑖̂𝑛𝑡𝑟𝑖𝑠𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑣𝑎̆𝑑 𝑐𝑎̆ 𝑠𝑝𝑒𝑟𝑎𝑛𝑡̧𝑒𝑙𝑒 𝑚𝑒𝑙𝑒 𝑠̧𝑖 𝑗𝑒𝑟𝑡𝑓𝑎 𝑎𝑑𝑢𝑠𝑎̆ 𝑠𝑒 𝑝𝑟𝑒𝑓𝑎𝑐 𝑖̂𝑛 𝑛𝑖𝑚𝑖𝑐𝑎. 𝑁𝑢 𝑠̧𝑡𝑖𝑢 𝑐𝑎̂𝑡𝑒 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑚𝑎𝑖 𝑝𝑜𝑡 𝑎𝑣𝑒𝑎. 𝑈𝑛 𝑓𝑒𝑙 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑚𝑡̧𝑖𝑟𝑒 𝑖̂𝑚𝑖 𝑝𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑎̆ 𝑚𝑖-𝑎𝑟 𝑠𝑝𝑢𝑛𝑒 𝑐𝑎̆ 𝑣𝑖𝑖𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑛𝑒𝑠𝑖𝑔𝑢𝑟. 𝑉𝑜𝑖𝑒𝑠𝑐 𝑑𝑎𝑟𝑎̆ 𝑠̧𝑖 ℎ𝑜𝑡𝑎̆𝑟𝑎̂𝑡 𝑠𝑎̆ 𝑑𝑖𝑠𝑝𝑢𝑛 𝑐𝑎 𝑑𝑢𝑝𝑎̆ 𝑚𝑜𝑎𝑟𝑡𝑒𝑎 𝑚𝑒𝑎 𝑡𝑜𝑎𝑡𝑎̆ 𝑎𝑣𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑚𝑒𝑎 𝑚𝑖𝑠̧𝑐𝑎̆𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑠̧𝑖 𝑛𝑒𝑚𝑖𝑠̧𝑐𝑎̆𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑠𝑎̆ 𝑡𝑟𝑒𝑎𝑐𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑓𝑜𝑙𝑜𝑠𝑢𝑙 𝑛𝑎𝑡̧𝑖𝑢𝑛𝑖𝑖 𝑠̧𝑖 𝑖̂𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎𝑗𝑢𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑖̂𝑛𝑓𝑖𝑖𝑛𝑡̧𝑎̆𝑟𝑖𝑖 𝑢𝑛𝑒𝑖 𝑎𝑐𝑎𝑑𝑒𝑚𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝐷𝑟𝑒𝑝𝑡𝑢𝑟𝑖, 𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑟𝑒𝑧𝑎̂𝑛𝑑 𝑐𝑎̆ 𝑙𝑢𝑝𝑡𝑎̆𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑐𝑢 𝑎𝑟𝑚𝑎 𝑙𝑒𝑔𝑖𝑖 𝑣𝑜𝑟 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑎 𝑠𝑐𝑜𝑎𝑡𝑒 𝑑𝑟𝑒𝑝𝑡𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑛𝑎𝑡̧𝑖𝑢𝑛𝑖𝑖 𝑛𝑜𝑖”. (Avram Inacu, Testament, 20 decembrie 1850, Câmpeni)

Cuvintele testamentare ale lui Avram Iancu aveau să-și găsească împlinirea, în chip minunat, chiar cu ocazia celebrării centenarului nașterii eroului revoluției pașoptiste, când, în 1924, națiunea română întregită, în frunte cu regii Ferdinand și Maria, ierarhii bisericilor românești, guvernul țării, elita politică și culturală, l-a cinstit pe Crăișorul munților.

Acum o sută de ani, ceremoniile au debutat la Țebea cu slujba săvârșită de mitropolitul Nicolae Bălan la mormântul lui Avram Iancu, la finalul serviciului religios regele Ferdinand rostind un discurs de bun venit, iar apoi, Suveranii au plantat doi stejari lângă gorunul lui Horea.

Citește și: 6 iulie | Ziua Rozelor 2024, la Ciumbrud: Paradă, concert ANDRA și KOSZIKA & THE HOTSHOTS, ateliere, tombolă și alte surprize. PROGRAM

După Țebea, întregul alai s-a deplasat spre Câmpeni, unde festivitățile, desfășurate într-o sală de teatru amenajată ad-hoc în piața centrală a orașului, au continuat cu ședința omagială a Astrei, prezidată de regele Ferdinand și la care au luat cuvântul Vasile Goldiș, președintele ASTREI, Gurie Grosu, mitropolitul Basarabiei, Silviu Dragomir și Octavian Goga.

Pe 1 septembrie, oaspeții au plecat spre muntele Găina, unde s-a desfășurat un ceremonial religios și militar, în cadrul căruia a fost sfințită, de către mitropolitul primat Miron Cristea, o cruce comemorativă, iar apoi, regele Ferdinand a conferit batalionului 5 Vânători de munte din Abrud numele „Avram Iancu”. În după amiaza acelei zile, familia regală a coborât la Vidra, unde a inaugurat muzeul și casa memorială „Avram Iancu”.

Bucuria acelui centenar este reînnodată în acest an – 2024 – când societatea românească, în general, și județul Alba, în special, celebrează două veacuri de la nașterea lui Avram Iancu, eroul ce a luptat pentru libertatea națiunii române. Eliberarea națională era, în esență, scopul revoluției pașoptiste ardelene, al cărei lider militar a fost Avram Iancu. Ardelenii și-au dorit libertatea și pentru asta au luptat, refuzând înglobarea Transilvaniei în Ungaria.

Marele merit al lui Avram Iancu a fost că, fie și doar pentru aproape un an de zile, între octombrie 1848 și septembrie 1849, a făcut din Munții Apuseni o țară românească, o țară liberă a românilor din Transilvania. Sorții istoriei i-au fost potrivnici lui Iancu, însă ceea ce a contat mai mult a fost puterea memoriei, puterea exemplului său, care a inspirat lupta națională a elitei politice ardelene de la cumpăna secolelor al XIX-lea și al XX-lea.

Programul detaliat al Târgului de Fete de pe Muntele Găina în Anul Bicentenarului Nașterii lui Avram Iancu, erou al națiunii române:

13 – 21 iulie 2024 – Muntele Găina / Județul Alba și Comuna Avram Iancu

Proiect organizat de Consiliul Județean Alba, Primăria Comunei Avram Iancu și Centrul de Cultură ,,Augustin Bena” Alba

13 iulie 2024 – Muzeul Memorial ,,Avram Iancu” din Incești – Avram Iancu
ora 11:00
Onorul militar
Intonarea Imnului Național al României – Fanfara Județului Alba
Slujbă de Te Deum
,,Sunetul tulnicului” intonat de Tulnicăresele din Avram Iancu
Alocuțiuni referitoare la omagierea a 200 de ani de la nașterea eroului Avram Iancu
Dezvelirea plăcii comemorative la 200 de ani de la nașterea eroului Avram Iancu
Ceremonie oficială de depunere de coroane, jerbe și buchete de flori
,,Avram Iancu, eroul demnității naționale” autor Aurora Ilie – lansare de carte
Retragere cu torțe a elevilor Școlii Gimnaziale Avram Iancu
Defilarea Unităților Militare 01099 Brad și 01515 Turda
ora 13:00 – Zona Târgului din Incești
Spectacol folcloric – Tulnicăresele din Avram Iancu, Soliștii Ansamblului Folcloric al Județului Alba: Nicolae Plută, Floricica Moga și Roxana Reche, Ansamblul de dansuri ,,Stars” din Avram Iancu – coordonator Alina Furdui, Grupul vocal ,,Țarina” al CupruMin Abrud
ora 15:00 – Muzeul Memorial ,,Avram Iancu” din Incești – Avram Iancu
,,Bicentenar Avram Iancu”, Simpozionul Societății Cultural Patriotice ,,Avram Iancu”

14 iulie 2024 – Parohia Ortodoxă Avram Iancu
ora 09:00
Slujba de resfințire a Bisericii (noua pictură a bisericii și noul iconostas) oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Irineu Pop, Arhiepiscop al Alba Iuliei

18 iulie 2024 – Școala Gimnazială ,,Avram Iancu” (str. Principală nr.27E, Avram Iancu)
ora 11:00
Ateliere și activități educative și de creație pentru copii și tineri

19 iulie 2024 – terenul de fotbal din Avram Iancu
ora 15:00
Cupa ,,Avram Iancu” – descoperim campioni (cea mai importantă competiție de fotbal pentru tinerii din Avram Iancu și împrejurimi)

20 iulie 2024 – Căminul Cultural din Avram Iancu
ora 12:00
Omagiu editorial. Eroului deplin al națiunii române, la 200 de ani de la naștere
• „Avram Iancu. O viață de erou” de Silviu Dragomir
• „Avram Iancu. Dramă.” 1934 de Lucian Blaga
• „Avram Iancu, făuritor de istorie națională” de Mircea Popa
• „Glonțul de argint sau Adevărata moarte a lui Avram Iancu. Teatru” de Mircea Tomuș
ora 13:00
,,CÂNTEC, JOC și VOIE BUNĂ” – spectacol folcloric
• Tulnicăresele din Avram Iancu
• Ansamblul de dansuri ,,Stars” din Avram Iancu – coordonator Alina Furdui
• Ansamblul folcloric ,,Brădeana” din Sohodol – conducerea muzicală Alin Joldeș, coregrafia Oana Joldeș, soliști: DELIA JUDE și RAMONA MIHEȚ

20 iulie 2024 – Vârful Muntelui Găina
ora 13:00
Târgul meșterilor tradiționali ALBA TRADIȚIONAL (peste 50 de meșteri tradiționali din diferite zone ale României)
ora 14:00
ALBA ETNOGRAFICĂ – difuzarea filmelor etnografice realizate în cele 83 de expoziții etnografice din județul Alba (𝑢𝑛𝑖𝑐𝑢𝑙 𝑗𝑢𝑑𝑒𝑡̗ 𝑑𝑖𝑛 𝑅𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑖𝑎 𝑐𝑢 𝑐𝑒𝑙 𝑝𝑢𝑡̗𝑖𝑛 𝑜 𝑒𝑥𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡̗𝑖𝑒 𝑒𝑡𝑛𝑜𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑓𝑖𝑒𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑜𝑚𝑢𝑛𝑎̆)
ora 18:00
,,BICENTENARUL NAȘTERII EROULUI AVRAM IANCU” – spectacol folcloric
• ANSAMBLUL FOLCLORIC AL JUDEȚULUI ALBA, dirijor ALEXANDRU PAL
• Soliști: CRISTIAN POMOHACI, ROXANA RECHE, DORINA NARIȚA, FLORICICA MOGA și NICOLAE PLUTĂ
ora 19:30
Difuzare de filme documentare in memoriam Avram Iancu, erou al națiunii române
,,ALTARUL SOARELUI”
,,ȚARA MOȚILOR”
,,DRAMA LUI AVRAM IANCU”
ora 21:30
Concert extraordinar DAMIAN & BROTHERS
ora 23:00
FOC DE ARTIFICII pe vârful Muntelui Găina

21 iulie 2024 – Vârful Muntelui Găina
ora 10:00
Ceremonial de depunere de coroane, jerbe și buchete de flori și slujbă religioasă in memoriam Avram Iancu, în Anul Bicentenarului nașterii eroului națiunii române
• Tulnicăresele din Avram Iancu
• Fanfara Județului Alba, dirijor Coriolan Honcaș
ora 10:30
Târgul meșterilor tradiționali ALBA TRADIȚIONAL (peste 50 de meșteri tradiționali din diferite zone ale României)
ora 11:00
,,MUNTELE GĂINA UNEȘTE TRADIȚIILE ROMÂNEȘTI” – spectacolul folcloric
• Tulnicăresele din Avram Iancu
• VETA BIRIȘ
• ADRIANA IRIMIEȘ
• LARISA GURZĂU / ALESIA RUS / DENISA GIURGIU / PAUL SÂMBOTELECAN / ARIANA SANDOR / TEODORA NAN / ADANIA ABRUDAN / ANDRA MOLDOVAN / ALEXANDRU CRIȘAN / ROXANA MARIA POP / CRISTIAN MEZEI-POP / ANTONIA LAPOHOȘ / PAULA ROBERTA PAȘCA / DARIA ȘIPOȘ – Tinerii Interpreți Clujeni ai CJCPCT CLUJ
• Ansamblul folcloric ,,BRĂDEANA” din SOHODOL (ALBA) – conducerea muzicală Alin Joldeș, coregrafia Oana Joldeș. Soliști: MARIA FLOCA / RAMONA ONICIU / ALEXANDRU CREȚ / ANA BERINDEI / MARIA VESA
• Ansamblul Folcloric ,,FLOAREA BARCĂULUI” din BIHOR – coordonator Victor Sergiu DUCA. Soliști: SABĂU MAYA / NUȚAȘ ANAMARIA / TEGZAȘ CORB MĂDĂLINA / SZENTMIKLOȘI VASILE și suite de dansuri din Oaș, Bistrița, Moldova, Oltenia, Valea Barcăului și Valea Crișului Negru.
• Ansamblul Folcloric ,,FLORILE MUREȘULUI” din VLADIMIRESCU (ARAD) – coordonator Diana GIURGIU. Soliști: DARIUS CRISTEA / RĂZVAN NUȚIU / MARINELA RACZ și suite de dansuri din Craiva, Roșia și Valea Mureșului
• Ansamblul Folcloric ,,DOR TEIUȘAN” din TEIUȘ (ALBA)
• Ansamblul Folcloric ,,STRUGURELUL” din VALEA LUNGĂ (ALBA)
• Grupul vocal bărbătesc și ansamblul de dansuri tradiționale ,,SÂNCELENII” din SÂNCEL (ALBA)
• Ansamblul de dansuri tradiționale ,,VINȚANA” din VINȚU DE JOS (ALBA)

Târgul de fete de pe muntele Găina

Situată în inima Munților Apuseni, mai precis la izvoarele Arieșului, zona Țării Moților se caracterizează printr-o izolare geografică și economică, fapt ce i-a determinat pe moți să-și păstreze cel mai bine tradițiile, datinile și obiceiurile.

Nedeile au avut un rol deosebit de important în viața populației românești din satele de munte cu așezări risipite, contribuind la întreținerea unității etnoculturale și la întărirea legăturilor sociale dintr-un areal larg, ele fiind totodată instituții premaritale, cu importante atribuții în inițierea și selecția maritală, ducând la înrudirea și întovărășirea multor familii.

Principalele date pentru desfășurarea nedeilor, apreciate drept „sfinte“, au respectat sărbătorile calendarului bisericesc ortodox din lunile de vară: 24 iunie (Sânzienele), 29 iunie (Sfântul Petru și Pavel), 20 iulie (Sfântul Ilie), 15 august (Sfânta Maria), etc.

Târgul de fete de pe Muntele Găina se desfășura anual în a prima duminică după sărbătoarea Sfinților apostoli Petru și Pavel, mai precis în ziua de 20 iulie. Vidrenii spun că: „…în timpul când și pe Munții Bihariei se lucrau băile, o găină de aur ieșea din băi spre a se așeza în vârful muntelui pe cuibul său, în care erau ouăle sale de aur. Vidrenii atrași de frumusețea nemaipomenită a găinii, în multe rânduri s-au încercat să o prindă, ea însă a fugit în jurul minelor de aur de la Roșia. De atunci nemaigăsindu-se aur în băile din acest ținut, moții au încetat de a le mai lucra, fiindcă găina din poveste era „vâlva băilor“ și ea a dus aurul cu sine în pârțile în care a zburat.

Pe Muntele Găina se adunau tineri și gospodari din cele patru mari ținuturi: Alba, Cluj, Bihor și Zarand, cu scopul de a-și desface aici produsele meșteșugărești, sau chiar în speranța că mulți tineri își vor gări cu această ocazie ursitul sau ursita, motiv ce ne dă dreptul să credem că acest târg a avut atât un rol economic, dar și social.

La sfârșitul secolului al XIX-lea locuitorii din Munții Apuseni urcau de cu seară pe Platoul Găinei, dis de dimineață doi delegați din partea moților și doi din partea crișenilor trăgeau o linie de despărțire între cele două tabere, astfel încât moții își așezau merindele în partea de răsărit iar crișenii în partea de apus.

Fetele care doreau să participe la acest târg, se pregăteau ani întregi pentru ziua aceasta, fiindcă ele trebuiau să-și ia zestrea cu ele, în speranța că își vor găsi cu această ocazie viitorul soț, fiecare familie care avea fete de măritat își ridicau un cort, în care se expunea zestre, iar aleșii familiei îi așteptau pe pețitori.

Feciorii se adunau și ei, însoțiți de familiile lor sau de protectorii (patronii) aleși, aduceau cu ei ceea ce era mai bun, adică o curea frumoasă plină de argint și aur, iar după ce își alegeau mireasa, urma o încredințare înaintea publicului, ce consta în schimbarea de „năfrămi” numite „credințe“.

După încredințarea celor care și-au dat mâna, lumea începea să prânzească, și apoi se încingea jocul sau hora peste întregul târg, în câte opt și zece grupe separate formate din moți și crișeni, care la sunetul ceterilor, clarinetelor, cimpoaielor și fluierelor, jucau adresându-și tot felul de satire. Din aceste glume se iscau adesea mici certuri, care erau aplanate de către delegații însărcinați cu păstrarea ordinii, pentru a nu degenera în bătăi și „neorânduieli“.

Crișeanul iute la fire și rău la mânie, fiindcă nu și-a putut vinde oalele începea să le spargă cu bâta, iar moțul dorind ca oalele cumpărate să ajungă mai repede acasă le dădea drumul din deal și până în vale.

Până în prima jumătate a secolului al XX-lea pe acest munte aveau loc stabil de târg aproximativ 80 de sate, unde își aduceau spre desfacere produsele specifice: locuitorii din Sârbești cu vestitele lor sumane împodobite; cei din Lelești, Leheceni, Săliște de Vașcău, Hălmăgel, Târnăvița, Cărpinet, Criștiorul de Jos, Obârșa, Vadu Crișului, Bârsa, vase de lut de o rară frumusețe; locuitorii din Rișculița, spete pentru războiul de țesut; meșterii din Bulzești s-au mândrit cu războaiele de țesut; cei din Juncul de Munte cu fluierele de diferite forme și mărimi, iar din Vidra sunt nelipsite vasele de lemn.

Manifestările tradiționale de tipul târgurilor pastorale își afirmă importanta și pe planul mai general al evoluției populare, varietatea produselor de artă populară aduse spre vânzare conferă acestei reuniuni obștești aspectul unei adevărate expoziții, favorizând circulația, pătrunderea și răspândirea motivelor ornamentale a procedeelor decorative, transmiterea unor valori estetice între participanți. Pe fondul acestui vechi obicei, astăzi s-au dezvoltat forme noi de manifestare artistică, prin care se valorifică selectiv vasta moștenire a folclorului plastic, muzical, coregrafic și literar.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI