Rămâi conectat

Actualitate

12 decembrie 1916: Consiliul de Miniștri a aprobat transferul Tezaurului României în Rusia

Ziarul Unirea

Publicat

în

Tezaurul României este tezaurul care a fost trimis în Rusia în timpul primului război mondial și care nu a mai fost niciodată returnat în întregime. El includea tezaurul Băncii Naționale a României, valori aparținând unor diverse bănci românești private, societăți comerciale, persoane particulare, colecții de artă, bijuterii, arhive, etc.

Toate acestea au fost transportate din România spre Rusia țaristă în timpul primului război mondial, cu scopul de a fi adăpostite de armatele Puterilor Centrale, care ocupaseră o parte însemnată a României și amenințau să ocupe întreg teritoriul național. După Marea Revoluție din Octombrie și preluarea puterii de către comuniști, sub conducerea lui Lenin, proaspăt instalata putere sovietică a sechestrat tezaurul și a refuzat restituirea acestuia. Aceasta a fost parțial restituit, în trei tranșe separate, în anii 1935, 1956 și 2008, ca un semn de bunăvoință al sovieticilor și ulterior al rușilor. Dar cea mai mare parte din tezaur a rămas nerestituit, fapt pentru care el rămâne un subiect sensibil în relațiile diplomatice dintre România și Rusia.

La 12 decembrie 1916, Consiliul de Miniștri a aprobat transferul tezaurului în Rusia, după ce ministrul Rusiei la Iași, generalul A. Mossoloff comunicase, la 11 decembrie că este autorizat să semneze protocolul relativ la încărcarea într-un tren special al tezaurului BNR, adăugând că guvernul imperial rus garanta integritatea lui atât pe timpul transportului, cât și pe durata șederii lui la Moscova. Protocolul care prevedea predarea Tezaurului în aur către delegații guvernului imperial rus a fost semnat la Iași, la 14/27 decembrie 1916. Tezaurul care urma să ia drumul Moscovei includea trei categorii principale de valori:

Elit - Gustul Desăvârșit

Prin urmare, în intervalul 12–14 decembrie 1916, în cele 17 vagoane ale trenului trimis de Rusia și aflat în gara Iași au fost încărcate 1.738 de casete cu tezaurul Băncii Naționale a României și două casete cu bijuteriile Reginei Maria. Vagoanele „s-au șnuruit și sigilat cu sigiliul BNR și din partea autorităților rusești s-a pus la fiecare ușe câte un șnur cu plumb”11.

Acest prim transport a avut loc în decembrie 1916 și a inclus 1738 de casete cu Tezaurul Băncii Naționale a României (1735 cu monede și trei cu lingouri) și două casete cu bijuteriile Reginei Maria. Aurul BNR valora 314,5 milioane lei, iar bijuteriile Reginei 7 milioane lei. Cele 1740 de casete au fost depozitate la Kremlin, în Sala Armelor, în compartimentul rezervat Sucursalei din Moscova a Băncii de Stat a Rusiei, și au fost inventariate în ianuarie – februarie 1917, când s-a consemnat că „practic, toate valorile verificate, adică inventariate sau cântărite, s-au dovedit a fi, cantitativ și contravaloric, în deplină concordanță cu declarațiile Băncii Naționale a României”. Numărul mare și varietatea monedelor (lire engleze, coroane austriece, mărci germane, napoleoni, carolini, adică polul românesc în valoare de 20 lei etc.) se explică prin aceea că, potrivit legii, biletele Băncii erau „plătite la prezentare la birourile Băncii, în monetă națională liberatoare sau în monetele străine care au curs legal, conform legislațiunii monetare a statului”.

În vara anului 1917, autoritățile române de la Iași se așteptau la o ofensivă militară de proporții a Puterilor Centrale și, în acest context tensionat, a avut loc al doilea transport al Tezaurului României la Moscova. De această dată, trenul care a plecat la Moscova a dus atât valori ale Băncii Naționale a României, cât și ale altor instituții (Academia Română, Casa de Depuneri și Consemnațiuni și alte bănci, Arhivele Naționale ale României, Muzeul Național de Antichități, Pinacoteca Statului, ministere, mănăstiri). În cele trei vagoane cu valori ale BNR, care au fost depozitate tot în sala Armelor, la Kremlin, potrivit protocolului semnat și de această dată de reprezentatul rus, ministrul român de finanțe și reprezentanții BNR, s-au aflat: „titluri, efecte, valori, depozite, parte din arhivele și cărțile sale, actele sale etc., ca și partea în aur din depozitele sale în metale, proprietatea sa privată”. Valoarea totală a valorilor românești transportate la Moscova în iulie 1917 a fost de 7,5 miliarde lei, din care valorile din cele trei vagoane ale BNR au fost evaluate la 1,5 miliarde lei, din care 575 000 lei reprezentau aurul. În ceea ce privește aurul, în total, în decembrie 1916 și iulie 1917, Banca Națională a României a depus la Moscova 91,48 tone de aur fin.

În octombrie 1917, bolșevicii conduși de V. I. Lenin au cucerit puterea și, în ianuarie 1918, Consiliul Comisarilor Poporului a anunțat ruperea relațiilor diplomatice cu România, arestarea ministrului României la Petrograd și confiscarea tezaurului României depus la Moscova, declarând că „puterea sovietică își asumă răspunderea de a păstra acest tezaur pe care îl va preda în mâinile poporului român”.

Confiscarea tezaurului BNR a afectat grav echilibrul monetar al României, dar, cel puțin în primii ani după război, se mai spera că acesta va fi recuperat. Astfel, în februarie 1920, Consiliul de administrație al BNR preciza că: „avem informațiuni care ne permit să sperăm că e tot în ființă și adăogăm că puterile aliate au reînnoit promisiunea lor de a da tot concursul pentru ca să intrăm în posesiunea lui”. Prin urmare, aurul trimis la Moscova de Banca Națională a României a fost menținut în activul bilanțurilor instituției până în anul 1929, când s-a realizat stabilizarea monetară și „creanțele litigioase asupra străinătății”, așa cum era denumit stocul de aur al băncii evacuat la Moscova, au fost eliminate. Chiar și după această data însă, contul aur la Moscova a continuat să fie înscris în bilanțul instituției „pentru memorie” până în anul 1943. În anul următor, acest post a dispărut din bilanțul Băncii, ca urmare a prezenței Armatei Roșii pe teritoriul României.

Problema tezaurului BNR a marcat relațiile româno – sovietice și apoi româno – ruse din ultimul secol, deoarece, deși au avut loc două restituiri, în 1935 și, respectiv, 1956, acestea nu au vizat aurul BNR depozitat la Moscova. De aceea, potrivit guvernatorului Mugur Isărescu, „nici BNR, nici guvernul român, indiferent de orientarea ideologică, nu au renunțat la continuarea demersurilor pentru recuperarea tezaurului Băncii Naționale a României”.

Negocierea Tratatului privind relațiile prietenești și de colaborare dintre România și Federația Rusă, semnat la 4 iulie 2003, a oferit prilejul reintroducerii în discuțiile oficiale româno – ruse a problemei Tezaurului românesc. Chestiunea Tezaurului s-a regăsit în declarația comună a celor doi miniștri de externe, care au agreat înființarea unei comisii comune pentru a se ocupa de studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului românesc. Între 2003 și 2016, au avut loc patru sesiuni ale Comisiei comune româno – ruse. Având cele mai clare evidențe, Banca Națională a României a fost prezentă la toate cele patru sesiuni ale Comisiei, în cadrul cărora a prezentat documentele originale care atestă predarea tezaurului său reprezentanților statului rus, fapt acceptat de componenta rusă a Comisiei. În anul 2016, când se împlineau o sută de ani de la de la plecarea primului tren, guvernatorul Mugur Isărescu declara că „Banca Națională a României consideră în continuare că este de datoria sa să întreprindă toate demersurile necesare pentru ca aceste valori să revină acasă”.

Sursa: bnr.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Aeroportul Cluj Napoca, primul din România care va fi dotat cu sistem de recunoaștere facială cu inteligență artificială

Suciu Andra Ioana

Publicat

în

Aeroportul Cluj Napoca, primul din România care va fi dotat cu sistem de recunoaștere facială cu inteligență artificială

Camere de supraveghere cu inteligență artificială de recunoaștere facială, inclusiv a pasagerilor „deghizați”, pe un aeroport din România. Este un proiect nou, iniţiat din fonduri europene, care va marca o premieră în țara noastră.

David Ciceo, Directorul Aeroportului din Cluj-Napoca, a vorbit, la Antena 3 CNN, despre îmbunătățirea sistemului de supraveghere și siguranță pe aeroportul pe care îl administrează.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Până în 31 decembrie va fi implementat și funcțional. Este un proiect finanțat pe fonduri europene și de la bugetul de stat, 98%. 2% este contribuția aeroportului.

Și este un proiect foarte important, pentru că securitatea și siguranța sunt prioritățile pentru orice aeroport din lume.

Va aduce o creștere semnificativă a securității pe Aeroportul Cluj. Incidente mai mici sunt destul de multe, cum ar fi bagajele abandonate.

Pentru orice bagaj abandonat, trebuie să luăm măsuri speciale. Prin acest sistem cu recunoaștere facială, sprijinit de inteligența artificială, vom depista foarte repede care este situația cu un bagaj abandonat. Ne va ajuta foarte mult în activitate.”, a precizat David Ciceo.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Pod nou peste pârâul Rât, solicitat de o comună din ALBA: Investiția de aproape un milion de lei așteaptă avizul de mediu

Ziarul Unirea

Publicat

în

Pod nou peste pârâul Rât, solicitat de o comună din ALBA: Investiția de aproape un milion de lei așteaptă avizul de mediu

Comuna Lopadea Nouă dorește realizarea unui pod peste pârâul Rât între Strada Kiskut și Strada Alszegd.

Prin realizarea investiției se vor asigura și următoarele aspecte:

Îmbunătățirea calității vieții populației în localitatea Lopadea Nouă;
Reducerea timpului de deplasare a locuitorilor catre zonele de interes;
Reducerea costurilor de operare a autovehiculelor.
Reducerea timpului de intervenție a pompierilor, poliției, salvării etc. având ca efect
salvarea de vieți omenești și bunuri.
Micșorarea emisiilor de noxe în atmosferă ;
Întreținerea mai ușoară și mai eficientă;
Asigurarea unei legături auto și pietonale între cele două străzi;
Asigurarea siguranței în exploatare;
Îmbunătățirea gradului de confort/siguranță al locuitorilor si locuințelor din zonă;
Creșterea siguranței traficului auto și pietonal;
Îmbunătățirea aspectului localității prin realizarea unui pod rutier conform normativelor in
vigoare;
Asigurarea accesului pietonal la obiectivele socio-culturale din localitate.
Asigurarea debitului de scurgere Q1% astfel încât sa se reeduca riscul de producerea unor
inundații rezultate din obstrucționarea secțiunii de scurgere
Impactul negativ previzionat în cazul nerealizării obiectivului de investiţii:
Aspectul inestetic al zonei;
Poluarea cursului de apă;
Cresterea volumului de noxe eleminate în atmosferă;
Sporirea nivelului zgomotului și a riscului de accidente;
Infrastructura rutieră necorespunzătoare reprezintă un punct slab în vederea dezvoltării
socio-economice a orasului, descurajând investițiile agenților economici, turismul,
reducând totodată calitatea vieții.

Elit - Gustul Desăvârșit

Obiectivele preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice:

Prezenta documentație a fost elaborată la cererea Comunei Lopadea Nouă, județul Alba, în conformitate cu strategia locală de îmbunătățire a viabilității drumurilor, podurilor și străzilor din comuna şi a Planului urbanistic general (PUG) a comunei, în scopul măririi confortului și siguranței traficului rutier și pietonal și care să asigure:
Realizarea unui pod rutier nou;
Sporirea capacității de circulației auto și pietonale;
Realizarea unui confort sporit;
Sporirea siguranței circulației pietonale si rutiere;
Siguranţa circulaţiei;
Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu prin diminuarea noxelor care afectează aerul,
solul, apa;
Asigurarea dezvoltării activităţilor comerciale.
Cresterea nivelului de trai și confort a populatiei;
O intreținere mai usoară;
Aspect plăcut;
Reducerea riscului de producere a inundațiilor.

Lucrările propuse a se executa prin prezentul proiect, vor conduce la îmbunătățirea gradului de confort și siguranță al traficului auto și vor influența benefic zona din punct de vedere ambiental.

Astfel, se aşteaptă ca, pe termen mediu şi lung, aceste investiţii finanţate prin acest proiect, corelate cu alte investiții realizate/ce vor fi realizate din diverse surse de finanţare, vor conduce la îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor din localitatea Lopadea Nouă, din punct de vedere social, educațional, al posibilităţilor de petrecere a timpului liber, economic, al condiţiilor de locuire şi a calităţii mediului în care trăiesc.

Conform evaluării realizate la faza PT rezultă că valoarea de investiție este :

  •  Valoare (fara TVA)= 773.686,86 lei din care C+M= 650.259,36 lei
  •  Valoare TVA= 146.259,21 lei din care C+M= 123.549,28 lei
  •  Valoare cu TVA= 919.946,07 lei din care C+M= 773.808,64 lei

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Ministerul Culturii vrea să cumpere din nou Cumințenia Pământului: Ne dorim o preţuire corectă a acestei opere de artă

Ziarul Unirea

Publicat

în

Ministerul Culturii vrea să redeschidă discuţia privind cumpărarea Cuminţeniei Pământului, eventual în cadrul unei licitaţii. Până atunci ar vrea că sculptura să poată fi expusă. În 2016, statul român s-a angajat să cumpere Cuminţenia Pământului cu 11 milioane de euro, însă planul nu a fost dus până la capăt.

”Îmi doresc să reexpunem Cuminţenia Pământului pentru că indiferent cine e proprietar, rostul unei opere de artă este să fie în ochii oamenilor care îşi doresc să o vadă. Şi de aici a plecat discuţia mai departe. Sigur, ca să putem să ne punem un plan de a achiziţiona trebuie să existe şi o intenţie de a vinde. Până în acest moment nu am avut o discuţie directă cu familia sau cu proprietarii şi cu reprezentanţii lor. Ne dorim o preţuire corectă a acestei opere de artă, dacă va fi că statul român să între în proprietatea ei”, a declarat Lucian Romașcanu, ministrul Culturii.

Elit - Gustul Desăvârșit

Avocatul moştenitoarei exclude posibilitatea ca sculptura să fie expusă înainte de a fi cumpărată.

”Dacă ministrul Culturii doreşte să vorbească cu reprezentanţii proprietarei ştie unde să-i găsească. Dacă statul român vrea să expună sculptura ar trebui mai întâi să o cumpere. Până atunci nu, sunt şanse foarte mici. Statul român şi-a bătut joc de proprietari în anul 2016, când a declarat că o cumpără şi la final să nu o cumpere. Ultimele discuţii despre cumpărare au fost în anul 2017”, ne-a declarat Bogdan Grabowski, avocatul moştenitorilor.

În 2016, ministrul Culturii de atunci anunţa că România va cumpăra Cuminţenia Pământului pentru suma de 11 milioane de euro, cinci din bugetul statului şi restul din colectă publică. Colectă la care, în final, s-a strâns puţin peste un milion de euro, iar statul nu a reuşit să acopere diferenţa, aşa că sculptura nu a mai putut fi cumpărată.

Licitație publică

Actualul ministru al Culturii vine cu o altă idee:

”Un mod simplu în care putem face acest lucru este să existe o licitaţie publică, deschisă, la care ministerul să-şi asume dreptul de preempţiune până la suma care poate să şi-o permită. Dincolo de asta, dacă altcineva din România vrea să o cumpere sau din străinătate, dar sigur condiţia este de a nu o scoate din ţară, noi ne putem retrage şi să o ia altcineva. Ca să mai facem o colectă publică trebuie să fim extrem de bine pregătiţi şi trebuie să fim extrem de convingători. Mesajele iniţiale au fost prost dirijate, prost făcute, ca dovadă că nu am reuşit să strângem decât un milion şi un pic (n.r. de euro) pe care i-am dat înapoi”, a mai anunțat Lucian Romașcanu.

La rândul său, avocatul moștenitorilor lui Brâncuși ne-a mai declarat: ”Statul român încearcă să inducă ideea că această cumpărare nu se poate face decât în cadrul unei proceduri iniţiate de proprietari, iar statul să-şi exercite dreptul de preempţiune. Această este o variantă. O altă variantă este negocierea directă, pentru că există o singură sculptură Cuminţenia Pământului şi nu se pune problema unei licitaţii sau că statul român nu ar putea să cumpere direct sculptura de la proprietari.”

Ar fi o adevărată victorie

Experţii îşi doresc că situaţia sculpturii să fie rezolvată cât mai curând, astfel încât Cuminţenia Pământului să iasă din întunericul în care stă şi să poată fi admirată.

”Din punctul meu de vedere este o capodoperă şi, din nefericire, nu a putut fi achiziţionată. Aceasta este durerea, că nu putem vedea această operă. Vorbim şi specialişti şi nespecialişti iubitori de Brâncuşi, vorbim de această operă, dar nu mai poate fi văzută. Nu ştiu în ce măsură şi cum gândeşte ministerul Culturii să facă demersurile pentru achiziţionarea acestei opere şi cum poate să lămurească pe moştenitor, prin avocatul lor, ca să o poată expune. Dacă se face acest lucru este o adevărată victorie”, ne-a explicat Doina Lemny, specialistă a operei lui Constantin Brâncuşi.

Cuminţenia Pământului a putut fi văzută ultima dată La Bruxelles, la festivalul Europalia, acum 3 ani. Pe 19 februarie se vor împlini 147 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi. O dată devenită prin lege zi de sărbătoare naţională.

Sursa: stiri.tvr.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea