1.7 miliarde de euro din PNRR, pierdute pe apa sâmbetei de Ministerul Mediului. Apele Române, pierderi de 300 de milioane de euro, ratând toate proiectele

1.7 miliarde de euro din PNRR au fost pierdute pe apa sâmbetei de Ministerul Mediului. Apele Române, pierderi de 300 de milioane de euro, ratând toate proiectele

Potrivit unei declarații a vicepremierului Tanczos Barna, Ministerul Mediului a pierdut finanţări în valoare de aproape 1,7 miliarde de euro prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Apele Române sunt în fruntea listei rușinii, ratând toate proiectele, susține ministrul Barna.

”Din păcate, Apele Române au pierdut peste 300 de milioane de euro din PNRR, au pierdut, practic, tot ce era prevăzut. (…) În acelaşi timp, Ministerul Mediului a coborât de la 3,7 miliarde de euro disponibile prin PNRR la debutul PNRR-ului, la două miliarde, 1,7 miliarde aproape s-au dus, practic, pe apa sâmbetei. Trebuie să ne concentrăm pe proiectele care pot fi finanţate”, a afirmat Tanczos Barna, într-o conferinţă de presă susţinută, vineri, 8 august 2025, la Oradea.

El a subliniat că ”nu este adevărat că nu se poate” ca fondurile europene să fie accesate de către autorităţile române.

Citește și: Ministrul Energiei: Avem blocați 240 de milioane de euro din PNRR pentru încălcări ale legislaţiei şi incompatibilităţi în numirile din companii

Ministrul Finanțelor spune că PNRR e o lecție

Ministrul Finanţelor Publice, Alexandru Nazare, este de părere că România trebuie să înveţe din ”lecţia” numită Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), el arătând că, atunci când se fac proiecţiile privind atragerea de fonduri europene, trebuie discutat nu doar cu funcţionari, ci şi cu mediul de afaceri şi cu alte sectoare din societate, în aşa fel încât banii atraşi să ţină cont de ”toate nevoile” ţării. Nazare atrage atenţia asupra faptului că ”aceste fonduri europene nu sunt nelimitate”.

”Acest PNRR, din nefericire, când tragem linie, o să vedem la finalul renegocierii, trebuie să internalizăm această lecţie că nu am gestionat bine PNRR-ul, nu l-am negociat cum trebuie, n-a avut o arhitectură corectă, n-a avut o arhitectură funcţională, care să ţină cont de toate nevoile României, iar acest efort e un efort de gândire, e un efort de reflecţie strategică care trebuie să aibă loc înainte de aprobarea programului, nu după. După, când e în implementare, e cu totul altceva.

Noul cadru multianual, noile fonduri europene, urmează un an jumătate de negociere de acum încolo, trebuie să reaşezăm această negociere pe alte baze, să vedem cum facem să sincronizăm deficitul din balanţa comercială, deficitele de balanţă cu tipul de proiecte pe care le promovăm în noul cadru, ca să ne echilibrăm şi balanţa exact pe zonele unde balanţa suferă”, a afirmat Alexandru Nazare, joi seară, la Antena 3, conform News.ro.

El a atras atenţia asupra faptului că, de la un exerciţiu multianual la altul, banii pe care România îi va putea accesa vor fi tot mai puţini

”Am trăit în ultimii 15 ani, am senzaţia că percepţia a fost că am trăit ca şi cum aceste fonduri europene vor fi la dispoziţie pentru totdeauna. Nu, nu sunt nelimitate, sunt limitate. La fiecare exerciţiu va fi din ce în ce mai greu să negociem sume mari, odată cu creşterea României şi contribuţia României către Uniune va creşte, de asemenea, ca atare această fereastră extraordinară de dezvoltare pe care am avut-o, nu mai are, din nefericire, un timp atât de mult la dispoziţie.

Poate în 2030, mai avem 5 ani de zile, intră noul cadru. Ar trebui ca acest nou cadru multianual, cea mai complexă negociere pe care o are România şi aţi văzut că avem o sumă consistentă acolo în primă instanţă, dar nu doar sumele contează, 60 de miliarde, nu doar sumele contează, contează şi cum le cheltuim, pe ce le cheltuim.

Şi de asta ziceam să tragem lecţia de la PNRR, să înţelegem unde am greşit, de ce am greşit, că înaintea unui program de finanţare trebuie să faci o largă consultare şi cu mediul academic, şi cu industria, şi cu business-ul, nu doar cu funcţionarii. Nu trebuie să ne aşteptăm că nişte funcţionari, cu tot respectul, că sunt nişte oameni, unii din trei, foarte pricepuţi la ce fac, dar nu au o viziune asupra economiei, aşa cum au celelalte categorii, care sunt importante”, a argumentat ministrul.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI