Rămâi conectat

Actualitate

Ziua Universală a Iei, celebrată odată cu sărbătoarea de Sânziene, în 24 iunie

Ioana Oprean

Publicat

în

Din 2013, Ziua Universală a Iei este sărbătorită la 24 iunie, odată cu sărbătoarea de Sânziene.

Piesa principală a costumului popular românesc este cămașa, termenul de ie fiind atribuit doar cămășii femeiești. Cămașa este croită în formă de cruce, dintr-o singură bucată de pânză și cu o deschizătură în partea de sus. Inițial, cămășile erau confecționate din pânză de in sau cânepă, iar mai târziu din mătase și bumbac. Acesta din urmă era folosit ca urzeală pentru bătătura de in și cânepă, mai ales în partea de nord a țării, în timp ce în sud cămășile erau Ia romaneasca01mai frecvent țesute cu borangic. Fața și spatele cămășii se numesc ”stan”, iar partea inferioară ”poale”. Stanul se confecționa din două foi de pânză, iar mâneca din una. Sub braț, cămașa era prevăzută cu așa numita ”pavă”, care oferea comoditate în timpul mișcării.

Ia este, în fapt, o cămașă tradițională românească de sărbătoare, confecționată din pânză albă, bumbac, in sau borangic și împodobită cu mărgele și broderii la mâneci și la gât. Croiala este relativ simplă: un dreptunghi de pânză, tăiat rotund în jurul gâtului și întărit cu șnur răsucit. Mânecile sunt, de cele mai multe ori, încrețite atât la umeri, cât și la încheieturile mâinilor. Este un tip de cămașă scurtă până la talie, spre deosebire de cămașa anterioară, mai veche, ce îmbrăca întregul corp și se purta dedesubtul hainelor pentru a apăra corpul de ”vrăji și pericole”. Tehnica decorării iei s-a transmis de la mamă la fiică, fapt care a conservat tradiția și gustul de la o generație la alta.

Motivele sunt stilizate, geometrice sau inspirate de natură. Se disting mai multe variante de bază în compoziția decorului de pe mâneci: ie cu mâneci cu dungi verticale brodate (în râuri drepte), dungi oblice sau ”ie cu stele”. Partea din față a cămășii este și ea bogat brodată, prin repetarea acelorași modele existente pe mâneci. Iile brodate cu ”spic” făceau parte din costumul de nuntă din Moldova. Culorile folosite la broderie erau în două — trei nuanțe cromatice, de regulă, dar se broda și cu o singură culoare, de obicei negru.

În timp, finețea materialelor folosite, armonia cromatică, dar și croiul pieselor de port românesc, țesute, croite și brodate în casă au fost apreciate de reginele României, Elisabeta și Maria, dar și de aristocrația feminină a timpului, care au purtat cu mândrie costumul popular în diferite momente.

Pe de altă parte, ia a atras atenția artiștilor, fiind imortalizată de pictorul francez Henri Matisse în mai multe tablouri, unul dintre ele — ”La blouse roumaine” (1940) — fiind expus la Muzeul Național de Artă Modernă din Paris. Un alt pictor român de origine evreiască, Constantin Daniel Rosenthal, a imortalizat-o pe Maria Rosetti, în ”România revoluționară”, purtând atât ie, cât și năframă. Ia românească apare și în tablourile semnate de Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Șirato, Nicolae Tonitza, Dumitru Ghiață ș.a.

Ia românească a fost, deopotrivă, sursă de inspirație pentru creația vestimentară a unor celebri designeri precum Yves Saint Laurent, care a creat, în 1981, o întreagă colecție intitulată ”La blouse roumaine”, urmat Jean Paul Gaultier, Kenzo sau Tom Ford, care a reinterpretat ia din zona Sibiu, cu broderii negre specifice zonei, și care a apărut în numărul american al revistei ”Vogue”, în martie 2012, purtată de cântăreața Adele. Apoi au fost Oscar de la Renta, Agatha Ruiz de la Prada, Anna Sui sau Philippe Guilet. Printre designerii români care s-au inspirat din portul românesc se numără Adrian Oianu, Dorin Negrău, Corina Vlădescu, Ingrid Vlasov ș.a, scrie Agerpres.


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

Românii și nostalgia după Ceaușescu: Profesorul Cristian Păun atrage atenția asupra lipsei de educație economică din societate

Buzdugan Rebecca

Publicat

în

Românii și nostalgia după Ceaușescu: Profesorul Cristian Păun atrage atenția asupra lipsei de educație economică din societate Cristian Păun, profesor de economie la ASE București și originar din Alba Iulia, a lansat un semnal de alarmă pe rețelele sociale, pornind de la o statistică îngrijorătoare: două treimi dintre români îl consideră pe Nicolae Ceaușescu un „geniu”. Într-o […]

Citește mai mult

Actualitate

21 de directori „zburați” din funcții în cadrul DGAF: Schimbări majore pentru combaterea birocrației

Buzdugan Rebecca

Publicat

în

21 de directori „zburați” din funcții în cadrul DGAF: Schimbări majore pentru combaterea birocrației Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat marți o nouă rundă de schimbări importante în cadrul Direcției Generale Antifraudă (DGAF), vizând structura de conducere de la nivel central. Astfel, 21 dintre cele 33 de persoane aflate în funcții de conducere au fost […]

Citește mai mult

Actualitate

Profesorii, obligați să predea mai mult pe același salariu: CCR a declarat legea constituțională

Buzdugan Rebecca

Publicat

în

Profesorii, obligați să predea mai mult pe același salariu: CCR a declarat legea constituțională Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit că majorarea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână, fără plată suplimentară, nu încalcă legea fundamentală. Judecătorii au explicat că schimbarea nu presupune mai multă muncă efectivă, ci doar o redistribuire […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Copyright © 2004 - 2025 Ziarul Unirea