Viitorul comunităților din Munții Carpați, dezbătut la Cugir într-o conferință organizată de Comitetul European al Regiunilor

Viitorul comunităților din Munții Carpați ar fi mult mai bine conturat și mai sigur dacă ar exista, la nivelul Uniunii Europene, o strategie similară cu cea a Dunării.

Aceasta este concluzia principală a conferinței cu tema ”Viitorul comunităților montane europene. Perspective carpatice” organizată luni, 14 mai, la Cugir, de către Comitetul European al Regiunilor (CoR). Întâlnirea, la care au participat reprezentanți ai Comisiei Europene, ai CoR și ai unor comunități locale și județene din România, a reprezentat o primă dezbatere pe această temă, scopul final fiind acela de a aduce în atenția decidenților de la nivelul UE problemele cu care se confruntă aceste comunități. În condițiile în care, în România, se află peste 40% din întregul areal al Munților Carpați, o soluție în acest demers ar reprezenta un mare avantaj pentru țara noastră. O astfel de strategie nu va aduce direct bani către aceste comunități, dar va prespune identificarea nevoilor și găsirea unor soluții comune pentru locuitorii din cele opt țări pe teritoriul cărora se află Munții Carpați.

“Avem nevoie de dezvoltarea infrastructurii, să sprijinim turismul, să protejăm mediul și să conservăm moștenirea culturală. Noi, aici, am inițiat o asociație de dezvoltare în Munții Șureanu cu primarii din zonă pentru a dezvolta, în primul rând, infrastructura în zona domeniului schiabil. Regiunea carpatică e printre cele mai puțin dezvoltate în comparație cu media europeană, infrastructura e slab dezvoltată, resursele sunt puține și există o perspectivă slabă a oamenilor din zonă, înregistrându-se un trend negativ demografic”, a spus primarul orașului Cugir, Adrian Teban, membru CoR. În opinia acestuia, cel mai important proiect care ar avea un proiect pozitiv ar fi ”Via Carpatia”, o autostrada care să lege Marea Baltică de Constanța și apoi până în Grecia la Marea Egee. ”Avem nevoie de dezvoltare turistică integrată, de creșterea comerțului și o mai bună creștere a capitalului, o abordare comună în problemele de mediu. Ar trebui să facem schimb de bune practici, nu neaparat la zone macro, chiar și micro, dar zone care s-au dezvoltat și care au avut un impact pozitiv”, a completat primarul din Cugir.

Marco Onida, Înalt funcționar al Comisiei Europene, DG REGIO, Expert în Direcția Generală pentru Politica Regională și Urbană, fost Secretar General al Convenției Alpine, a precizat că la nivelul Comisiei Europene există, deocamdată, o reticență în ceea ce privește existența unei astfel de strategii a Carpaților, dar această poziție s-ar putea schimba în viitor. ”Nu avem încă un program transnațional pentru Carpați și nu știm dacă se va întâmpla în viitorul apropiat. Există de mai mulți ani posibilitatea cooperării interregionale, care promovează proiecte în domeniul energiei la nivel regional, între diferite regiuni fără ca acestea să se învecineze în mod necesar”, a spus Marco Onida. Acesta a spus că o strategie macro-regională pentru Carpați este necesară doar dacă aduce valoare adăugată, dacă aduce ceva în plus, respectiv proiecte pentru viitor.

Directorul Agenției pentru Dezvoltare Regională ”Centru”, Simion Crețu, a fost mult mai tranșant și a susținut că existența unei Strategii a Dunării nu ajută cu nimic comunitățile din regiunea Centru. “De ce să ne opunem unui program pentru o strategie mai ales că nu este vorba de bani. Cred că ar trebui făcut un grup de acțiune la care să participe toate Consiliile Județene, ADR-urile, Ministerul Turismului, MAE astfel încât acest demers să fie asumat la nivel național. Există această temere de suprapunere pe SUERD (Strategia UE pentru Regiunea Dunării – n.r.)”, a spus Simion Crețu. Au mai vorbit în cadrul Conferinței, Alin Nica, primar al comunei Dudeștii Noi din Timiș, membru CoR, Csaba Borboly – președintele CJ Covansa, ambii membrii CoR, precum și reprezentanți ai Consiliilor Județene din Sibiu și Brașov. De asemenea, au luat cuvântul Harald Egerer din partea Secretariatului General al ”Convenției Carpatice” și Christoph Promberger, reprezentant al fundației ”Conservation Carpathia”. La dezbateri au mai participat primarii comunelor Săliștea, Pianu și Șugag, precum și președintele CJ Alba, Ion Dumitrel. Dezbaterea a fost moderată de Raul Cazan, preşedinte al asociaţiei non-guvernamentale ”2Celsius”, cu activitate şi proiecte în domeniul protecţiei mediului.

”Am organizat dezbaterea în ideea de a construi lucruri pe termen mediu și lung. În momentul în care avem o strategie și o viziune pe termen lung putem vedea progrese. În Cadrul CoR vom continua discuțiile și sperăm ca împreună cu guvernele naționale și cu repreznetanții Comisiei Europene să putem evolua, fie că vorbim de Convenția Carpatica, fie că vorbim de dezvoltarea Carpaților în cadrul Strategiei Dunării. Important este să vedem că se fac progrese pentru oamenii care trăiesc în aceste comunități montane”, a concluzionat Adrian Teban.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI