VIDEO | Turnul din Zlatna, clădire emblematică pentru perioada comunistă, încă veghează mica urbe din Apuseni. Coșul de dispersie de peste 200 de metri, între nostalgia locurilor de muncă dispărute și amintirea unei epoci a poluării

Turnul din Zlatna, clădire emblematică pentru perioada comunistă, încă veghează mica urbe din Apuseni. Coșul de dispersie de peste 200 de metri, între nostalgia locurilor de muncă dispărute și amintirea unei epoci a poluării

Zlatna, fost oraș muncitoresc din județul Alba, păstrează încă o clădire emblematică pentru perioada comunistă, chiar și după mai bine de 35 de ani de la căderea regimului. De la peste 200 de metri înălțime, ,,cocoțat” pe Măgura Dudașului, vechiul turn de evacuare a gazelor de la fostul combinat de prelucrare a cuprului, veghează și acum mica urbe din Apuseni, ca o aducere aminte a unor vremuri demult apuse.

Potrivit datelor tehnice ale fostei uzine Ampelum Zlatna, coşul de dispersie are o înălţime de peste 200 de metri şi este amplasat pe Măgura Dudaşului, un deal de lângă oraş. A rămas ca o amintire pentru locuitorii oraşului, în condiţiile în care uzina a fost demolată.

Coşul de dispersie a fost construit după 1985, odată cu uzină de prelucrare a cuprului. Punerea în funcţiune a uzinei noi s-a făcut treptat, începând cu anul 1988, însă uzina nu a atins niciodată capacităţile proiectate, fiind închisă în 1996, iar uzina veche a mai funcţionat încă 7 ani până la închiderea ei în 2003.

Coşul de fum nu a fost utilizat decât foarte rar, iar scopul său era acela de a dispersa la o altitudine cât mai mare gazele toxice emise de uzină.

,,Vechiul coș de fum asigura evacuarea gazelor de la uzina metalurgică de metale neferoase Zlatna. Construit prin anii 85, a fost o turnare continuă, a durat vreo 3 luni de zile, apoi a fost construit cu armături excepționale la acea vreme. O legătură extraordinară, jos are 20 de metri în diametru, sus are 8 metri și grosimea zidului este de 2 metri la vârf. Înălțimea este de 200 metri, din câte îmi amintesc”, spune primarul Silviu Ponoran.

Edilul de la Zlatna își amintește că a izolat turnul pentru prima dată cu Alorex 102, adus pe vremea aceea de la Astra Timișoara, de la fabrica de vopsele, izolație care asigura o moarte mai lentă pe o suprafață mai mare, față de coșurile care erau jos în incinta uzinei și care aveau 100 de metri și au fost construite de italieni prin anii 60.

,,Asta a fost o inginerie românească, avea o adâncime de 13 metri și funcționa cu un balezaj de un metru stânga-dreapta-sus, deci ca un fel de hopa mitică, așa a fost gândit și așa este și acum. Este o construcție extraordinar de solidă. Eu am vrut să scriu pe turn Zlatna, am făcut niște măsurători și trebuiau niște litere de 9 metri înălțime pe 4 metri lățime pe care să le agățăm de el”, a mai declarat Ponoran pentru ziarul ,,Unirea”.

Iluminatul turnului funcționează și în prezent, așa cum obligă autoritatea aeronautică, iar luminile din vârful lui sunt vizibile noaptea. De asemenea, pe turn sunt amplasate antene de la tot felul de firme de telefonie, chiar și STS-ul.

Turnul a fost realizat într-o perioadă destul de scurtă, de câteva luni: ,,A fost turnare continuă, veneau cifrele cu beton una după alta, una după alta. Era cofrag care se ridica pe interior, era un sistem hidraulic care ridica cofragul, ca un fel de lift de jur împrejur. Pe exterior la fel, erau niște cofrage speciale care se ridicau continuu”, își mai amintește edilul.

Zlatna, alături de Copșa Mică, era renumită pentru poluarea îngrozitoare. La Copșa Mică se prelucra zinc și plumb, iar plumbul creează o boală care se cheamă saturnism. La Zlatna în schimb era problemă cu bioxidul de sulf care scăpa de la fabrica veche de acid sulfuric și care, în combinație cu apa creează H2SO3, mai exact acid sulfuros. Dacă oxidează, devine acid sulfuric, H2SO4, care era numit de bătrâni vitriol și care distrugea destul de tare vegetația.

În prezent vegetația și-a revenit, iar proiecte mari pe mediu ale administrației locale, 7 la număr, în valoare de 53 de milioane de euro, au ajutat la refacerea aproape completă a zonei, iar Zlatna pare să renască și să se transforme, lăsând în urmă orașul gri, cu dealuri roșii din cauza poluării.

Studiile arată că îmbolnăvirile erau dese, iar perioada de viață era mult mai scăzută la Zlatna decât media din România: ,,Acum ne-am dori o nouă fabrică de cupru. Sigur că tehnologiile care sunt acum sunt cu totul și cu totul altfel, nici nu mai au nevoie de coșuri din astea. Se preia din convertizor direct dioxidul de sulf și se transformă în acid sulfuric.

În prezent turnul a fost vândut unei firme private aparținând unor cetățeni din Zlatna, odată cu activele de la fosta fabrică.

Nu se știe dacă turnul va mai putea fi folosit vreodată, dar cu siguranță va rămâne mult timp ca un simbol costurile de demolare fiind mult prea mari.

Silviu Ponoran este de părere că industria încă mai are o șansă să revină la Zlatna: ,,Este una din chestiunile care le-am la suflet și la care nu vreau să renunț, prelucrarea cuprului. Ar avea de lucru o grămadă de oameni, iar salariile ar fi destul de bune, este 8000 și ceva de dolari tona de cupru. Noi dacă intrăm cu 20% euro argentifer în șarjă, putem să aducem la Zlatna ponsonul de aur al României, care era la Baia Mare, pentru că noi aduceam în nămolurile la Baia Mare, la Phoenix.

Acolo nu mai e nimic, sunt mall-uri unde a fost fabricat. Ponsonul de aur se aduce în condițiile în care fabrici 100 kg de aur pe an, ori eu vă garantez că la Zlatna putem face mult mai mult de 100 kg de aur pe an, în condițiile în care cineva se va gândi să repornească și mineritul auro-argentifer din zona munților Apuseni”, a mai adăugat edilul Zlatnei.

Bun sau rău, o relicvă a poluării sau o amintire a locurilor de muncă pierdute, cert este că turnul de la Zlatna rămâne și în prezent un simbol al orașului.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI